Industria românească semnalează o încetinire a activităţii la finalul anului, iar, în noiembrie, comenzile din industrie au continuat să scadă sensibil, după ce volumul producţiei a rămas nemişcat în octombrie şi septembrie. potrivit barometrului industrial lunar efectuat de IRSOP şi SNSPA şi publicat joi. Totodată, comenzile pentru export şi numărul angajaţilor au scăzut, potrivit raportului.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

În fiecare lună, IRSOP şi SNSPA întreabă un eşantion de manageri dacă în firma lor producţia, comenzile, stocurile, angajările şi alţi parametrii au crescut sau au scăzut faţă de luna precedentă. Un index bazat pe raportul net dintre răspunsuri semnalează expansiune dacă trece de 50 de puncte şi contracţie dacă scade sub 50. 

Volumul producţiei a stagnat între octombrie şi noiembrie la 57 de puncte, ceea ce înseamnă că, în ultimele 3-4 luni, cererea nu a depăşit nivelul producţiei, iar activitatea a stagnat.

Stocurile s-au contractat de la 49 de puncte în septembrie, la 44 în octombrie şi au revenit la 48 în noiembrie. În general, pentru a minimiza costurile, firmele menţin stocurile relativ constant sub punctul de echilibru, mai mult spre contracţie, decât spre expansiune. Dar, când se produce în serie, contracţia stocurilor reflectă o perioadă mai lungă de cerere scăzută”, se arată în raport.

Totodată, comenzile neexecutate se află tot în zona de contracţie, dar au crescut de la 42 de puncte în octombrie la 47 în noiembrie. Creşterea apare ca efect al sfârşitului de an când se accelerează ritmul de predare a produselor executate, potrivit specialiştilor.

Comenzile noi au scăzut de la 59 în septembrie, la 56 în octombrie şi 53 în noiembrie.

”Tiparul istoric arată că scăderea cererii va continua în decembrie, ajungând cu mare probabilitate în zona de contracţie, sub 50 de puncte. Acest indicator merită o atenţie specială. Nivelul la care scade cererea în decembrie permite estimarea timpului necesar industriei de a depăşi faza de declin şi de a depăşi creşterea medie anuală”, se arată în raport.

Comenzile pentru export au scăzut şi ele de la 57 în octombrie la 52 în noiembrie. Aici a intervenit o schimbare bruscă a tiparului existent, potrivit specialiştilor.

”În octombrie, comenzile interne scădeau, iar exportul creştea. Nu era o evoluţie ideală, dar reuşea totuşi să menţină intactă o ancoră importantă pentru creşterea industriei - exportul. În noiembrie însă, scăderea cererii s-a generalizat si a cuprins şi exportul”, se arată în raport.

Importurile de materii prime au continuat să scadă de la 62 în septembrie, la 59 în octombrie şi 55 în noiembrie, iar scăderea a survenit pe fondul reducerii generale a cererii interne şi externe.

Numărul de angajaţi s-a contractat în noiembrie la 46 de puncte, faţă de 50 în septembrie, iar tiparul istoric al datelor arată o tendinţă generală de scădere a numărului de salariaţi în perioada noiembrie-ianuarie, potrivit specialiştilor.

”Explicaţiile cele mai probabile sunt sezonalitatea, scăderea generală a cererii şi o posibilă tendinţă a managerilor de a compensa creşterea costurilor salariale prin diferite forme de disponibilizare”, se arată în raport.

Costurile de producţie continuă să rămână la un nivel ridicat – 69 de puncte, deşi au scăzut cu 3 puncte faţă de octombrie când aveau un nivel record de 72 de puncte, în condiţiile reducerii comenzilor şi a stagnării volumului producţiei.

”Preţurile încasate de firme pentru produsele lor au scăzut şi ele uşor de la un index de 60 de puncte în octombrie la 58 în noiembrie. În condiţii de cerere fluctuantă, firmele nu reuşesc să susţină stabilitatea sau creşterea pe termen mediu a preţurilor pentru produsele comercializate”, se arată în raport.

Indexul global de optimism al managerilor a urcat de la 61 în octombrie la 64 în noiembrie, ceea ce ar putea să pară paradoxal în condiţiile în care se multiplică semnalele de încetinire, dar datele istorice arată că, în general, managerii devin mai încrezători în perioada noiembrie – ianuarie, indiferent de rezultatele economice ale momentului.

”Există două explicaţii. Prima este legată de ciclurile macro-economice ale activităţii din industrie. Managerii ştiu că de regulă, activitatea se amplifică începând cu luna februarie sau chiar ianuarie, în funcţie de contracte, şi poate atinge vârfuri semnificative până spre mijlocul verii. A doua explicaţie este că, în preajma începutului de an, aşteptările managerilor pentru anul care vine sunt mai puternic legate de viziuni pe termen lung, iar proiectele de perspectivă sunt de regulă mai optimiste decât anticipaţiile pe termen scurt”, se arată în raport.

Datele au fost culese prin interviuri directe cu managerii firmelor în intervalul 18-19 decembrie 2018.

Raportul a fost realizat de IRSOP & SNSPA Facultatea de Management pe un eşantion de 300 de firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie. 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.

Citește și...