Banca Centrală Europeană (BCE) previzionează un avans economic de 1,2% în anul 2025, nivel revizuit în sens ascendent faţă de cel de 0,9% anticipat în luna iunie, arată buletinul economic al BCE. Proiecţia privind creşterea economică în 2026 este, în prezent, uşor mai redusă, plasându-se la 1%, iar cea pentru 2027 este nemodificată la 1,3%. Inflaţia totală este proiectată să înregistreze fluctuaţii minore, plasându-se în jurul valorii de 2,1% până la finele anului 2025, apoi să se reducă la o medie de 1,7% în 2026 şi să se redreseze la 1,9% în 2027.
Consiliul guvernatorilor a decis, în cadrul şedinţei din data de 11 septembrie 2025, să menţină nemodificate cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. Inflaţia se situează, în prezent, în jurul ţintei de 2% pe termen mediu, iar evaluarea Consiliului guvernatorilor privind perspectivele inflaţiei este, în linii mari, nemodificată.
Proiecţiile macroeconomice pentru zona euro din luna septembrie 2025 ale experţilor BCE prezintă o imagine a inflaţiei similară celei estimate în luna iunie. Potrivit acestora, inflaţia totală medie ar trebui să se situeze la 2,1% în 2025, la 1,7% în 2026 şi la 1,9% în 2027.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
Conform proiecţiilor, rata medie a inflaţiei exclusiv produse energetice şi alimente va fi de 2,4% în 2025, de 1,9% în 2026 şi de 1,8% în 2027. Se previzionează un avans economic de 1,2% în anul 2025, nivel revizuit în sens ascendent faţă de cel de 0,9% anticipat în luna iunie. Proiecţia privind creşterea economică în 2026 este, în prezent, uşor mai redusă, plasându-se la 1%, iar cea pentru 2027 este nemodificată la 1,3%.
Consiliul guvernatorilor este hotărât să asigure stabilizarea inflaţiei la nivelul ţintei de 2% pe termen mediu. Consiliul guvernatorilor va urma o abordare bazată pe date şi de la o şedinţă la alta pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare.
Mai exact, deciziile Consiliului guvernatorilor privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea cu privire la perspectivele inflaţiei şi riscurile asociate acestora, având în vedere noile date economice şi financiare, precum şi la dinamica inflaţiei de bază şi la robusteţea transmisiei politicii monetare. Consiliul guvernatorilor nu îşi asumă vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.
În primul semestru al anului, economia a înregistrat un avans de 0,7% în termeni cumulativi, pe seama rezilienţei cererii interne. Tiparul trimestrial a relevat o creştere mai robustă în trimestrul I şi mai modestă în trimestrul II, reflectând parţial devansarea, într-o primă fază, a schimburilor comerciale internaţionale, pe fondul majorărilor anticipate ale tarifelor vamale, şi, ulterior, inversarea acestui efect. Indicatorii din sondaje sugerează că atât industria prelucrătoare, cât şi serviciile consemnează în continuare o creştere, semnalând existenţa unor factori favorabili creşterii economice.
”Chiar dacă cererea de forţă de muncă se moderează, piaţa forţei de muncă rămâne o sursă de robusteţe, rata şomajului situându-se la 6,2% în luna iulie 2025. În timp, această evoluţie ar trebui să impulsioneze cheltuielile de consum, mai ales dacă, astfel cum se prevede în proiecţiile experţilor din luna septembrie 2025, populaţia economiseşte o parte mai mică din venituri. Cheltuielile de consum şi investiţiile ar trebui să beneficieze de transmisia la nivelul condiţiilor de finanţare a reducerilor anterioare ale ratelor dobânzilor de către Consiliul guvernatorilor. Investiţiile ar trebui să fie sprijinite, de asemenea, de cheltuielile bugetare substanţiale pentru apărare şi infrastructură”, relevă raportul.
Tarifele comerciale şi incertitudinile asociate au contribuit la manifestarea unor fluctuaţii puternice ale activităţii economice în semestrul I 2025, pe fondul devansării acesteia, mai ales în Irlanda. Potrivit anticipaţiilor, corecţia acestor factori în semestrul II va antrena în continuare evoluţii volatile, distorsionând semnalele privind ritmul de creştere a economiei zonei euro. De fapt, făcând abstracţie de volatilitatea generată de fluctuaţiile datelor referitoare la Irlanda, creşterea economică în restul zonei euro a fost mai stabilă şi se aşteaptă ca această evoluţie să se menţină şi în a doua jumătate a anului. Deşi noul acord comercial dintre SUA şi UE implică tarife mai mari pentru exporturile zonei euro către Statele Unite, acesta a contribuit la reducerea incertitudinilor asociate politicilor comerciale. Impactul general al schimbărilor intervenite la nivelul conjuncturii politicilor pe plan mondial va deveni evident numai în timp.
Către finele orizontului de proiecţie, se previzionează o consolidare a creşterii economice în zona euro, susţinută de mai mulţi factori. Majorarea salariilor reale şi creşterea ocupării forţei de muncă, alături de noile cheltuieli bugetare pentru infrastructură şi apărare, cu precădere în Germania, ar trebui să impulsioneze cererea internă în zona euro. Totodată, se consideră că şi condiţiile de finanţare mai puţin restrictive, care reflectă în principal deciziile recente de politică monetară, şi o revigorare a cererii externe în 2027 vor sprijini perspectivele creşterii economice.
Se anticipează că ritmul mediu anual de creştere a PIB real va fi de 1,2% în anul 2025, de 1% în 2026 şi de 1,3% în 2027. Comparativ cu proiecţiile macroeconomice ale experţilor Eurosistemului din luna iunie 2025, perspectivele creşterii PIB au fost revizuite în sens ascendent cu 0,3 puncte procentuale pentru 2025, reflectând datele noi peste aşteptări şi un efect de report generat de revizuirile datelor istorice. Întrucât nu toate evoluţiile neprevăzute se referă la o devansare mai accentuată decât s-a anticipat a activităţii economice, se consideră că acestea vor fi compensate doar parţial în a doua jumătate a anului.
Aprecierea euro şi slăbirea cererii externe (parţial ca urmare a tarifelor uşor mai ridicate decât cele estimate în proiecţiile din luna iunie) au condus la o revizuire în sens descendent cu 0,1 puncte procentuale pentru anul 2026. Proiecţia pentru anul 2027 rămâne nemodificată. Consiliul guvernatorilor consideră că, în contextul geopolitic actual, este esenţială consolidarea urgentă a zonei euro şi a economiei sale. Politicile fiscale şi structurale ar trebui să amelioreze productivitatea, competitivitatea şi rezilienţa economiei. La un an de la publicarea raportului privind viitorul competitivităţii europene, elaborat de Mario Draghi, rămâne esenţial să se dea curs recomandărilor sale prin noi măsuri concrete şi să se accelereze implementarea acestora, în concordanţă cu foaia de parcurs a Comisiei Europene.
”Autorităţile guvernamentale ar trebui să acorde prioritate reformelor structurale şi investiţiilor strategice destinate stimulării creşterii economice, asigurând totodată sustenabilitatea finanţelor publice. Sunt fundamentale finalizarea, conform unui calendar ambiţios, a uniunii economiilor şi investiţiilor şi a uniunii bancare, precum şi instituirea rapidă a cadrului legislativ necesar pentru posibila introducere a unei monede euro digitale”, se mai arată în raport.
Inflaţia
Inflaţia anuală se plasează în continuare în apropierea ţintei Consiliului guvernatorilor, crescând uşor la 2,1% în luna august, faţă de 2% în iulie. Dinamica preţurilor produselor energetice s-a situat la -1,9%, faţă de -2,4% în iulie, iar cea a preţurilor alimentelor s-a redus la 3,2%, faţă de 3,3%. Inflaţia exclusiv produse energetice şi alimente s-a menţinut constantă la 2,3%. Componenta „servicii” a inflaţiei s-a diminuat marginal la 3,1%, faţă de 3,2% în luna iulie, în timp ce inflaţia măsurată prin preţurile bunurilor a rămas nemodificată la 0,8%.
Indicatorii inflaţiei de bază sunt în continuare în concordanţă cu ţinta Consiliului guvernatorilor de 2% pe termen mediu. Creşterea anuală a remunerării pe salariat a fost de 3,9% în trimestrul II, în scădere faţă de 4% în trimestrul precedent şi 4,8% în trimestrul II 2024. Indicatorii anticipativi, inclusiv indicatorul BCE privind câştigurile salariale şi sondajele referitoare la anticipaţiile cu privire la salarii, sugerează moderarea în continuare a dinamicii salariale. Alături de câştigurile de productivitate, această evoluţie va contribui la limitarea presiunilor din surse interne asupra preţurilor, chiar în condiţiile redresării profiturilor de la niveluri scăzute.
Conform noilor proiecţii ale experţilor BCE, perspectivele inflaţiei sunt similare celor prezentate în exerciţiul din luna iunie. Inflaţia totală, măsurată prin indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC), este proiectată să înregistreze fluctuaţii minore, plasându-se în jurul valorii de 2% până la finele anului 2025, apoi să se reducă la o medie de 1,7% în 2026 şi să se redreseze la 1,9% în 2027. Scăderea din 2026 reflectă diminuarea în continuare treptată a componentelor non-energetice, anticipându-se totodată că dinamica preţurilor produselor energetice va rămâne volatilă, dar va înregistra o creştere pe parcursul orizontului de proiecţie, parţial ca urmare a introducerii în anul 2027 a Schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii 2 (EU Emissions Trading System 2 – ETS2).
Se estimează că dinamica preţurilor alimentelor se va menţine iniţial la un nivel ridicat, pe fondul transmisiei efectelor întârziate ale majorărilor anterioare ale preţurilor materiilor prime alimentare pe pieţele internaţionale, dar se va modera la rate uşor peste 2% în 2026 şi 2027.
Inflaţia IAPC exclusiv produse energetice şi alimente se va reduce de la 2,4% în 2025 la 1,9% în 2026 şi la 1,8% în 2027, în condiţiile în care presiunile salariale se atenuează şi inflaţia măsurată prin preţurile serviciilor se temperează, iar aprecierea euro se transmite în lanţul de stabilire a preţurilor şi reduce dinamica preţurilor bunurilor. Se anticipează că dinamica salarială mai modestă, odată recuperate pierderile anterioare la nivelul salariilor reale, alături de redresarea dinamicii productivităţii, va conduce la o încetinire semnificativă a ritmului de creştere a costurilor unitare cu forţa de muncă.
Comparativ cu proiecţiile din luna iunie 2025, perspectivele inflaţiei IAPC totale au fost revizuite în sens ascendent cu 0,1 puncte procentuale atât pentru 2025, cât şi pentru 2026, pe seama rezultatelor şi ipotezelor privind scumpirea materiilor prime energetice, precum şi a efectelor întârziate ale preţurilor mai ridicate ale materiilor prime alimentare pe pieţele internaţionale, care au anulat complet efectele aprecierii euro. Pentru anul 2027, se consideră că efectele întârziate ale aprecierii euro vor fi prevalente, ceea ce determină o revizuire în sens descendent cu 0,1 puncte procentuale.
Cea mai mare parte a măsurilor anticipaţiilor privind inflaţia pe termen mai lung continuă să se situeze la circa 2%, sprijinind stabilizarea inflaţiei în jurul ţintei Consiliului guvernatorilor.
Evaluarea riscurilor
Balanţa riscurilor la adresa creşterii economice a devenit mai echilibrată. Deşi acordurile comerciale recente au redus incertitudinile, o nouă degradare a relaţiilor comerciale ar putea inhiba în continuare exporturile şi ar putea frâna investiţiile şi consumul. O deteriorare a încrederii pe pieţele financiare ar putea genera condiţii de finanţare mai restrictive, ar putea spori aversiunea faţă de riscuri şi ar putea eroda creşterea economică.
”Tensiunile geopolitice, precum războiul nejustificat dus de Rusia în Ucraina şi conflictul tragic din Orientul Mijlociu, rămân o sursă majoră de incertitudini. În schimb, majorarea peste aşteptări a cheltuielilor pentru apărare şi infrastructură, alături de reformele destinate creşterii productivităţii, ar contribui la expansiunea economică. Ameliorarea încrederii sectorului corporativ ar putea stimula investiţiile private. Încrederea ar putea consemna, de asemenea, o îmbunătăţire, iar activitatea economică ar putea fi impulsionată în cazul în care tensiunile geopolitice s-ar diminua sau dacă disputele comerciale care trenează ar fi soluţionate mai rapid decât s-a anticipat”, se menţionează în raport.
Perspectivele inflaţiei rămân mai incerte decât de obicei, ca urmare a contextului marcat încă de volatilitatea politicilor comerciale la nivel mondial. O apreciere a euro ar putea genera o reducere peste aşteptări a inflaţiei. De asemenea, inflaţia ar putea înregistra niveluri mai scăzute în eventualitatea în care creşterea tarifelor vamale antrenează o cerere mai redusă pentru exporturile zonei euro şi determină ţările cu capacitate excedentară să îşi majoreze în continuare exporturile către zona euro. Tensiunile comerciale ar putea conduce la intensificarea volatilităţii şi a aversiunii faţă de riscuri pe pieţele financiare, ceea ce ar frâna cererea internă şi, implicit, ar reduce şi inflaţia.
În schimb, inflaţia ar putea atinge valori mai ridicate, dacă fragmentarea lanţurilor globale de aprovizionare ar scumpi importurile şi ar accentua constrângerile la nivelul capacităţilor de producţie în economia internă. Impulsionarea cheltuielilor pentru apărare şi infrastructură ar putea, de asemenea, accelera inflaţia pe termen mediu. Fenomenele meteorologice extreme, precum şi evoluţia crizei climatice în general ar putea antrena o scumpire peste aşteptări a alimentelor.
Condiţiile financiare şi monetare
În perioada parcursă de la şedinţa Consiliului guvernatorilor pe probleme de politică monetară din luna iulie 2025, ratele dobânzilor pe termen scurt au consemnat o majorare pe piaţă, cele pe termen mai lung menţinându-se, în linii mari, nemodificate. Cu toate acestea, reducerile anterioare ale ratelor dobânzilor de către Consiliul guvernatorilor au continuat să diminueze în luna iulie costurile împrumuturilor acordate sectorului corporativ. Rata medie a dobânzii la împrumuturile noi pentru firme a coborât la 3,5% în iulie, faţă de 3,6% în iunie. Costul emisiunii pe piaţă de titluri de natura datoriei s-a menţinut nemodificat la 3,5%. Ritmul de creştere a împrumuturilor acordate firmelor a fost de 2,8%, nivel uşor superior celui din luna iunie, în timp ce dinamica emisiunilor de obligaţiuni corporative s-a majorat la 4,1%, faţă de 3,4%. Rata medie a dobânzii la creditele ipotecare noi s-a menţinut din nou nemodificată la 3,3% în iulie, în timp ce dinamica creditelor ipotecare s-a accelerat la 2,4%, faţă de 2,2%.
Deciziile de politică monetară
Rata dobânzii la facilitatea de depozit, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală au rămas nemodificate la 2,00%, 2,15% şi, respectiv, 2,40%.
Portofoliile programului de achiziţionare de active şi programului de achiziţionare în regim de urgenţă în caz de pandemie se reduc într-un ritm măsurat şi previzibil, în condiţiile în care Eurosistemul nu mai reinvesteşte principalul aferent titlurilor ajunse la scadenţă.
Consiliul guvernatorilor a decis, în cadrul şedinţei din data de 11 septembrie 2025, să menţină nemodificate cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. Consiliul guvernatorilor este hotărât să asigure stabilizarea inflaţiei la nivelul ţintei de 2% pe termen mediu. Acesta va urma o abordare bazată pe date şi de la o şedinţă la alta pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare.
”Deciziile Consiliului guvernatorilor referitoare la ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea cu privire la perspectivele inflaţiei şi riscurile asociate acestora, având în vedere noile date economice şi financiare, precum şi la dinamica inflaţiei de bază şi la robusteţea transmisiei politicii monetare. Consiliul guvernatorilor nu îşi asumă vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor. În orice caz, Consiliul guvernatorilor este pregătit să îşi ajusteze toate instrumentele în limitele mandatului său pentru a asigura stabilizarea de o manieră susţinută a inflaţiei la nivelul ţintei pe termen mediu şi pentru a menţine funcţionarea fără sincope a transmisiei politicii monetare”, relevă raportul.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
