Măsurile guvernamentale implementate la nivel european pentru sprijinirea economiei reale, afectată de pandemia COVID-19, au stabilizat creditarea şi au permis continuarea funcţionării sistemului financiar, arată o analiză realizată de ESRB (European Systemic Risk Board) şi prezentată în cel mai recent Raport de tendinţe şi riscuri pe pieţele financiare elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară.
- Autorităţile au raportat pachete fiscale de sprijin de aproximativ 14% din PIB-ul combinat al statelor membre, sub formă de garanţii asupra împrumuturilor, împrumuturi publice, granturi directe şi scutiri de taxe. Diferenţele dintre măsurile fiscale reflectă expunerile diferite ale statelor la pandemie.
Ţările afectate puternic de pandemie au promovat programe cu o absorbţie mai mare, în timp ce ţările cu un grad ridicat de ocupare a forţei de muncă în sectoarele vulnerabile s-au bazat mai mult pe granturi directe.
În timpul primei faze a pandemiei, a fost evitată o criză de lichiditate şi sistemul financiar a continuat să funcţioneze, prin prisma programelor de sprijin fiscale şi a politicilor monetare. În plus, abordarea flexibilă a cadrului legislativ în vigoare a suplinit aceste măsuri, relaxând astfel constrângerile din bilanţurile anumitor bănci.
”Cu cât criza financiară durează mai mult şi redresarea economică este mai lentă, cu atât sunt mai mari riscurile ca pierderile din sectorul nefinanciar să se repercuteze asupra sectorului financiar. Conform analizei ESRB, în această fază a pandemiei, autorităţile trebuie să se concentreze asupra: orientării măsurilor fiscale către cele mai afectate sectoare; monitorizării sustenabilităţii datoriei private; pregătirii pentru un scenariu cu un stres acut în sectorul corporativ; îmbunătăţirii transparenţei bilanţurilor instituţiilor financiare şi coordonării politicilor între sectoare şi ţări”, notează ASF.
Focus pe modelul de afaceri al firmelor de asigurări
”Autoritatea Europeană de Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (EIOPA) a identificat sustenabilitatea modelului de afaceri şi conceperea adecvată a produsului ca principalele două priorităţi de supraveghere relevante pentru autorităţile naţionale competente. Având în vedere prevederile Regulamentului revizuit privind funcţionarea EIOPA, autorităţile naţionale competente trebuie să ia în considerare aceste priorităţi atunci când întocmesc programele lor de lucru şi trebuie să notifice EIOPA corespunzător”, conform ASF.
Autorităţile naţionale îşi vor concentra activităţile de supraveghere asupra monitorizării impactului mediului caracterizat de rate scăzute ale randamentelor pentru o perioadă îndelungată şi a crizei COVID-19 asupra sustenabilităţii modelului de afaceri şi dezvoltării societăţilor de asigurări şi furnizorilor de servicii de pensii ocupaţionale.
În plus, autorităţile naţionale competente vor monitoriza impactul crizei COVID-19 asupra produselor şi se vor asigura că cerinţele de guvernanţă şi supraveghere a produsului (POG), precum şi alte cerinţe legate de protecţia consumatorului şi conduita afacerilor sunt implementate adecvat pentru a gestiona deficienţele induse de criză.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
