România pierde mai mult de 10 miliarde de euro anual din cauza deficitului de talente, ceea ce ar putea costa Uniunea Europeană 324 de miliarde de euro pe an, arată datele sondajului PwC European Private Business Survey, a anunţat joi compania.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Companiile antreprenoriale din Europa consideră că gradul de reglementare şi birocraţia de la nivelul economiilor locale ameninţă într-o măsură mult mai mare dezvoltarea activităţii pe care o derulează, comparativ cu reglementările şi birocraţia  de la nivelul Uniunii Europene (UE)”, arată sondajul citat.

În cadrul studiului, care a chestionat 2447 de companii provenind din 31 de ţări europene, 39% dintre respondenţi apreciză că birocraţia de la nivel local este o provocare, faţă de 29% care considerau că cea de la nivelul Uniunii Europene pune probleme.

Această percepţie  a fost întâlnită cu precădere în ţări precum Croaţia, Grecia, Finlanda, Ungaria, Italia şi Marea Britanie. De exemplu, aproape 71% dintre respondenţii din Grecia apreciau birocraţia grecească drept o problemă, comparativ cu 24% care arătau cu degetul spre cea din UE.

O concluzie  frapantă a raportului este că, deşi în unele regiuni intervenţia birocratică şi de reglementare a Uniunii Europene este percepută drept o tentativă de a constrânge iniţiativele mediului de afaceri şi de a-i îngreuna activitatea, cele mai multe companii private nu împărtăşesc această viziune.

Prin urmare, 39% dintre respondenţi susţin că birocraţia din interiorul statelor este un obstacol, comparativ cu 29% care o consideră o provocare la nivelul UE. Competiţia (52%) şi deficitul de talente  (43%) au fost indicate de cei chestionaţi drept cele mai mare ameninţări la adresa dezvoltării, mai presus de birocraţie şi reglementările interne.

De exemplu, în Italia, unde partidele eurosceptice, poziţionate împotriva sistemului, au înregistrat de curând un succes electoral notabil, 49% dintre respondenţi credeau că birocraţia de la nivel local este o problemă comparativ cu 20% care priveau cu scepticism birocraţia la nivelul UE, spun reprezentanţii PwC.

De asemenea, chiar şi în Marea Britanie, companiile antreprenoriale apreciază că reglementarea şi birocraţia de la nivel local reprezintă mai degrabă o ameninţare la adresa activităţii lor, decât cele de la nivelul UE.

Rezultatele arată că aproximativ 35% dintre respondenţi vedeau birocraţia britanică drept un obstacol, comparativ cu 25% care arătau cu degetul spre cea de la nivelul Uniunii Europene.

”Reprezentanţii companiilor antreprenoriale  consideră că, din perspectiva posibilităţilor de creştere şi dezvoltare, este foarte importantă angajarea  de forţă de muncă bine pregătită. Întrebaţi care este problema principală cu care se confruntă, aceştia precizau lipsa capacităţii lor de a recruta personal calificat. În acest context, deficitul de talente  generează costuri masive pentru regiune, estimate la 324 de miliarde de euro anual, reprezentând venituri pierdute pentru companiile antreprenoriale. Cifra reprezintă echivalentul PIB-ului  Portugaliei, Ungariei şi Croaţiei laolaltă”, se menţionează în sondaj.

Ca o consecinţă directă, digitalizarea a fost menţionată drept o prioritate de către un procent modest dintre companiile antreprenoriale din Europa (31%), potrivit studiului.

Totodată, companiile antreprenoriale din Europa de Est au fost cele mai vocale când a venit vorba despre dificultatea de a angaja personal calificat.

Raportat la PIB-urile naţionale, pierderile economice ca rezultat al deficitului de talente indică cifre îngrijorătoare pentru ţări precum Bulgaria (13,2%), România (6%), Polonia (5,7%), Malta (5,6%) şi Ungaria (5,2%). Aceste procente însumează 46,4 miliarde de euro, pierdute numai din această cauză. Cele mai afectate sunt sectorul construcţiilor şi al producţiei.

”România pierde anual 6% din PIB-ul naţional numai din cauza deficitului de talente. Disponibilitatea personalului calificat depinde de factori precum libera circulaţie a forţei de muncă, inclusiv uşurinţa obţinerii permisului de muncă pentru cetăţenii non-UE precum şi sisteme de educaţie care asigură absolvenţilor pregătirea corespunzătoare. Ar fi  necesară modelarea sistemului de educaţie în concordanţă cu nevoile mediului de afaceri. Totodată, e de dorit o debirocratizare a relaţiei dintre stat şi contribuabil, secondată de investiţii în digitalizarea acestei interacţiuni, mai ales în condiţiile în care antreprenorii locali percep România ca având  cel mai înalt grad de birocraţie (80%) dintre toate ţările chestionate. În acelaşi timp, ar fi  necesare investiţii în dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii şi transport pentru a facilita dezvoltarea mediului de afaceri şi pentru a stimula investiţiile în noi servicii şi produse”, spune Mihai Aniţa, partener, liderul echipei integrate de servicii pentru companiile antreprenoriale la PwC România.

Deficitul de talente vine într-un moment în care rata şomajului scade în Europa. Nivelul şomajului în UE28 s-a îmbunătăţit din 2013 şi s-a oprit la 7,1% în februarie 2018, comparativ cu 8% în urmă cu un an.

Piaţa muncii devine tot mai rigidă într-un moment în care companiile antreprenoriale doresc să investească mai mult şi să recruteze mai mult personal calificat care să le ajute să îşi dezvolte afacerile. Una dintre probleme este că mulţi tineri nu pot accepta noi poziţii pentru că le lipsesc abilităţile necesare, în ciuda faptului că rata şomajului în rândul acestora este încă de peste 10% în multe economii din Europa. Guvernele trebuie să trateze cu mai multă seriozitate problema deficitului de talente, având în vedere că sistemele de educaţie din multe dintre statele europene nu pregătesc suficient de mulţi absolvenţi cu aptitudinile necesare pentru cererea în creştere din rândul companiilor antreprenoriale.

Această problemă va deveni mai urgentă având în vedere că cererea de personal bine pregătit creşte, iar companiile antreprenoriale investesc mai mult în tehnologiile digitale intensive, pentru a le face mai competitive, spun reprezentanţii PwC.

Companiile antreprenoriale sunt optimiste în ceea ce priveşte perspectivele de dezvoltare în Europa, unde, în ciuda semnalelor recente de slăbiciune, regiunea s-a bucurat de aproximativ doi ani de creştere economică . Unele dintre cele mai optimiste companii antreprenoriale sunt din Austria, Finlanda şi Olanda.

Chiar şi companiile din Marea Britanie şi Irlanda, unde Brexitul rămâne o problemă cotidiană, au o percepţie pozitivă  şi vor continua să îşi menţină optimismul în următorul an. Accentul pe strategiile de dezvoltare digitală este puternic îndeosebi  în rândul companiilor antreprenoriale  din Scandinavia şi Europa de Vest; mai exact în state precum Norvegia, Olanda, Elveţia şi Austria. Conform raportului, companiile antreprenoriale din Europa Centrală şi de Est precum şi ţările mediteraneene erau mai puţin preocupate de strategiile digitale pentru a-şi dezvolta afacerile.

Strategia de dezvoltare pentru multe dintre aceste economii este concentrată pe extinderea portofoliului de servicii (40%) şi pe creşterea venitului de pe piaţa internă  (39%) în timp ce neglijează faptul că tehnologiile digitale sunt deseori doar metode pentru a atinge aceste ţinte. Multe dintre ele ar putea să îşi piardă avantajul competitiv dacă nu iau în considerare importanţa tehnologiilor digitale pentru activitatea lor.

”De remarcat faptul că digitalizarea este menţionată  de doar 31% dintre companiile antreprenoriale din Europa. Acest lucru presupune faptul că mulţi lideri încă nu înţeleg foarte bine ce presupune un viitor digital pentru companiile pe care le conduc şi subestimează intensitatea sa disruptivă precum şi riscurile asociate cu tehnologiile digitale”, se precizează în sondaj.

Doar o minoritate consideră domeniul informatic drept un risc major. Este nevoie de mai multă claritate cu privire la nevoia digitalizării.

”Inovaţia este cheia către succesul oricărei afaceri. Dezvoltarea va fi posibilă prin eforturi la nivelul digitalizării. Companiile trebuie să fie informate cu privire la oportunităţile aduse de digitalizare, dar şi în ceea ce priveşte  ameninţările pe care aceasta le aduce, atât lor, cât şi sectoarelor în care ele activează. Cunoaşterea oportunităţilor şi a ameninţărilor va fi cheia succesului. Nu doar guvernele sunt responsabile de pregătirea viitorilor angajaţi mediul de afaceri trebuie să preia iniţiativa în acest sens. Chiar dacă resursele umane au abilităţile necesare pentru mediul de afaceri de astăzi, este posibil să nu le aibă pe cele potrivite pentru cel de mâine. De aceea, companiile antreprenoriale trebuie să continue să investească în formarea personalului. Acest aspect va contribui şi la retenţia de personal. De asemenea, este important ca guvernele să asculte sfaturile mediului de afaceri, indiferent de industrie, şi să încerce să alinieze calificările din sistemul de educaţie cu cererile mediului privat”,  a conchis Mihai Aniţa.

Cercetarea a fost realizată pe un eşantion reprezentativ de 2447 de companii antreprenoriale  din 31 de ţări europene (UE28, Elveţia, Norvegia şi Turcia). Scopul acesteia a fost să înţeleagă  modul în care companiile antreprenoriale europene percep mediul economic şi perspectivele de dezvoltare, strategiile de dezvoltare, oportunităţile cheie şi riscurile care ar putea limita aspiraţiile acestora.

PwC reprezintă o reţea de firme prezentă în 158 de ţări cu mai mult de 250.000 de profesionişti ce oferă servicii în domeniul auditului, consultanţei fiscale şi consultanţei pentru afaceri.

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.