Modificările aduse taxelor pe consum - TVA, accize, taxa pe adaosul de zahăr -, precum şi legislaţia privind plafonarea adaosului comercial vor aduce un efort suplimentar de interpretare şi implementare, dar şi acţiuni multiple de control şi risc crescut de aplicare a unor sancţiuni pentru producători, furnizori, distribuitori şi comercianţi, arată PwC Romania.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Modificările aduse taxelor pe consum - TVA, accize, taxa pe adaosul de zahăr -, precum şi legislaţia privind plafonarea adaosului comercial vor aduce un efort suplimentar de interpretare şi implementare, dar şi acţiuni multiple de control şi risc crescut de aplicare a unor sancţiuni pentru producători, furnizori, distribuitori şi comercianţi. Ruxandra Târlescu, partener, Inge Abdulcair, director, şi Cătălina Nacev, avocat senior coordonator D&B David şi Baias au discutat, în podcastul săptămânal PwC Romania Tax Talks, despre aspectele practice ale modificărilor la TVA şi accize şi despre acţiunile de monitorizare şi control ale ANAF şi ale Consiliului Concurenţei”, arată compania de consultanţă.

Aceste majorări de cote vin într-un context cu inflaţie ridicată. Întrucât se vor reflecta în preţuri destul de repede, acestea vor scădea puterea de cumpărare şi consumul, afectând atât consumatorii, populaţia, cât şi producătorii şi comercianţii.

Evenimente

30 iulie - Maraton Profit News TV - Inteligența Artificială în Economie

Similar altor ţări din UE, precum Ungaria şi Croaţia, autorităţile au aplicat încă din vară măsuri de plafonare a preţurilor prin OUG 67/2023, cu scopul de a susţine consumatorii afectaţi negativ de inflaţie. Practic, pentru anumite produse din coşul de bază, cota de adaos comercial a fost plafonată la 20% pentru procesatori şi comercianţi şi 5% pentru toţi distribuitorii pe lanţul de distribuţie.

Principala provocare a fost înţelegerea modalităţii de aplicare a restricţiilor suplimentare raportat la specificul modelului de afaceri. Dinamica şi fluxurile operaţionale din lanţul de aprovizionare alimentar sunt extrem de complexe, iar în acest context, modalitatea de aplicare a unei astfel de restricţii este diferită de la caz la caz.

”Atât Consiliul Concurenţei, cât şi ANAF, prin Direcţia Generala Antifraudă, au fost extrem de active în monitorizarea şi verificarea modalităţii de aplicare a Ordonanţei şi am văzut cazuri de sancţionare efectivă pentru încălcarea cotelor de adaos. Ne aşteptăm la continuarea acestor controale şi în viitor”, spun reprezentanţii PwC Romania.

Potrivit acestora, taxa pentru băuturile cu conţinut de zahăr există şi în alte ţări, cum ar fi Franţa, Belgia, Portugalia, Ungaria, dar in variante diferite. De la 1 ianuarie 2024 vom avea accize pentru băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este mare mai mare decât 5g.

Cota de 19% pentru alimentele cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs) - două categorii de produse sunt exceptate - cozonacul şi biscuiţii, dar fără a fi incluse reguli specifice pentru a aplica aceste excepţii. Astfel, aplicarea unor cote de TVA diferite atrage probleme de interpretare privind încadrarea corectă a produselor. ”Care sunt produsele pentru care se aplică cota redusă? Avem referinţe pentru cozonac şi biscuiţi: doar cozonac? şi panetone? Biscuiţi cu cremă, fără cremă?”, se întreabă analiştii.

19% TVA pentru băuturile nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202; practic este extinsă gama de produse care vor intra pe cota standard de TVA, în afară de produsele de cafea pentru care se aplica cota de 19% încă de la începutul anului.

S-a abrogat cota de 5% pentru produsele bio astfel încât pentru acestea se va aplica ori cota de 9%, ori cea de 19%, în funcţie de cantitatea de zahăr din produs.

”Două aspecte au stat la baza majorărilor de cote, practic la revenirea lor la nivelul standard. Primul este că România are mari probleme de colectare a TVA, iar aplicarea cotelor reduse a fost motivată în actele normative prin care au fost adoptate de-a lungul timpului inclusiv pentru a creşte conformarea fiscală. Însă, în ultimul raport privind deficitul de încasare a TVA, Comisia Europeană a precizat în mod expres că reducerea unor cote de TVA nu a ajutat la îmbunătăţirea colectării. Al doilea aspect este legat direct de deficitul de colectare şi se referă la extinderea plajei de produse şi/sau servicii cu cote reduse în ultimii ani şi implicit scăderea ratei efective de TVA pentru total consum”, adaugă aceştia.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.