Preţurile petrolului au coborât uşor joi, inversând creşterile de până la 6,5% din impul tranzacţiilor, după cea mai mare scădere din ultimii doi ani înregistrată miercuri, piaţa fiind îngrijorată de incertitudinile legate de livrările ruseşti, în pofida asigurărilor date de Moscova referitoare la obligaţiile sale contractuale în sectorul energiei, transmite Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

De la invadarea Ucrainei de către Rusia în 24 februarie, pieţele petroliere au fost cele mai volatile din ultimii doi ani, ţiţeiul de referinţă Brent înregistrând miercuri cel mai mare declin din aprilie 2020, la doar câteva zile după ce a atins un maxim al ultimilor 14 ani, de peste 139 dolari pe baril.

La ora 17:52 GMT (19: 52 ora României), contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 0,5%, până la 110,60 dolari pe baril, în timp ce ţiţeiul West Texas Intermediate (WTI), de referinţă pe piaţa americană, a coborât cu 1,1%, până la 107,47 dolari pe baril.

”Cred că o parte din ”anxietatea provocată de război” iese de pe piaţă. Am respins preţul de 130 de dolari de două ori săptămâna aceasta. Oamenii încep să se întrebe dacă există într-adevăr o problemă foarte mare de aprovizionare. Există încă destulă aprovizionare din Rusia”, a spus John Kilduff, partener la Again Capital din New York. "

Adresându-se unei şedinte a guvernului, preşedintele Vladimir Putin a declarat că Rusia - un mare producător de energie care furnizează o treime din gazul Europei şi 7% din petrolul global - va continua să îşi îndeplinească obligaţiile contractuale privind aprovizionarea cu energie.

Cu toate acestea, petrolul furnizat de Rusia, al doilea mare exportator de ţiţei din lume, este ocolit din cauza invaziei sale în Ucraina şi, pe fondul incertitudinii privind cine îi va înlocui livrările, comentariile oficialilor din Emiratele Arabe Unite (EAU) au transmis semnale contradictorii, sporind volatilitatea.

Preţul petrolului Brent a scăzut cu 13% miercuri, iar în timpul tranzacţiilor declinul a atins 17%, după ce ambasadorul Emiratelor Arabe Unite la Washington a declarat că ţara sa va încuraja Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol să ia în considerare o producţie mai mare.

Ministrul Energiei din Emiratele Arabe Unite, Suhail al-Mazrouei, a dat înapoi de la declaraţia ambasadorului şi a afirmat că statul membru al OPEC este angajat să respecte acordurile existente cu grupul pentru a creşte producţia cu doar 400.000 de barili pe zi (bpd) în fiecare lună.

În timp ce Emiratele Arabe Unite şi Arabia Saudită au capacitate neutilizată, alţi producători din alianţa OPEC+ se luptă să atingă obiectivele de producţie din cauza investiţiilor insuficiente în infrastructură din ultimii câţiva ani.

Piaţa a luat în considerare, de asemenea, mişcările Statelor Unite de a reduce sancţiunile asupra petrolului venezuelean şi eforturile de a semna un acord nuclear cu Teheranul, care ar putea duce la creşterea ofertei de petrol.

Aprovizionarea suplimentară ar putea proveni şi din eliberarea de petrol din rezervele strategice coordonate de Agenţia Internaţională pentru Energie şi din creşterea producţiei din SUA.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.