Preşedintele Nicuşor Dan a transmis, luni, un mesaj la Topul Naţional al Firmelor Private din România, prin consilierul prezidenţial Radu Burnete, în care arată că IMM-urile angajează 66% din forţa de muncă a sectorului privat şi generează 56% din valoarea adăugată brută a economiei şi dă asigurări că există o voinţă fermă de a schimba modul în care statul român interacţionează cu sectorul privat. Cum putem cere întreprinderilor româneşti să fie competitive la nivel european, când nu le oferim predictibilitatea de care au nevoie pentru a planifica, a investi?, se întreabă Burnete. El mai declară că este o diferenţă de cadru instituţional, de politici publice, de atitudine a statului faţă de sectorul privat şi această diferenţă poate fi redusă.
Preşedintele României, Nicuşor Dan, a transmis luni, un mesaj în cadrul celei de-a 33-a ediţii a Topului Naţional al Firmelor Private din România, prezentat de către Radu Burnete, Consilier Prezidenţial.
”Este o onoare să vă transmit, în numele Preşedintelui României, un mesaj de apreciere şi respect pentru ceea ce reprezentaţi: coloana vertebrală a economiei româneşti. Suntem aici, la cea de-a 33-a ediţie a Topului Naţional al Firmelor Private din România, pentru a celebra performanţa, curajul şi perseverenţa antreprenorială. Dar aş vrea ca discuţia noastră de astăzi să fie mai mult decât o ceremonie de premiere. Să fie un dialog sincer despre unde suntem, unde vrem să ajungem, şi ce trebuie să schimbăm pentru a ajunge acolo”, a transmis consilierul prezidenţial. Radu Burnete a afirmat că ”în România există astăzi peste 800.000 de întreprinderi mici şi mijlocii, care reprezintă 99,7% din totalul companiilor active din ţara noastră”.
”IMM-urile angajează 66% din forţa de muncă a sectorului privat şi generează 56% din valoarea adăugată brută a economiei noastre. Când vorbim despre IMM-uri, nu vorbim despre un segment al economiei. Vorbim despre economia însăşi. Companiile pe care le celebrăm astăzi - câştigătorii acestui Top Naţional - sunt expresia a ceea ce pot realiza antreprenorii români când au viziune, curaj şi perseverenţă. Ele demonstrează că România poate produce valoare, inovaţie şi competitivitate”, a subliniat reprezentantul preşedintelui.
Radu Burnete a mai arătat că ”în ciuda acestor performanţe remarcabile, există şi realităţi pe care nu le putem ignora”. ”În ianuarie-februarie 2025, IMM România a realizat un studiu pe un eşantion de peste 1.000 de întreprinderi. Încrederea antreprenorilor în evoluţia economiei României a scăzut la 34,69%. Permiteţi-mi să pun această cifră în perspectivă: În 2023, 61% dintre antreprenori credeau că economia va evolua bine. În 2024, acest procent a scăzut la 50%. Acum, în 2025, doar unul din trei antreprenori mai are încredere în viitorul economic al ţării. Acest lucru nu s-a întâmplat pentru că antreprenorii au devenit pesimişti. S-a întâmplat pentru că au întâmpinat, zi de zi, provocări concrete care i-au făcut să se întrebe: mai pot face planuri pe termen lung în România? Noi trebuie să ne asigurăm că răspunsul la această întrebare este mereu, da!”, a subliniat Radu Burnete. Potrivit acestuia, prima provocare este lipsa de predictibilitate fiscală.
”Fiecare modificare fiscală înseamnă pentru un IMM: refacerea planului de afaceri, recalcularea costurilor, renegocierea contractelor, adaptarea sistemelor IT, instruirea contabililor. Pentru un IMM cu 10-20 de angajaţi, o singură schimbare fiscală poate însemna săptămâni de muncă şi costuri de zeci de mii de euro. Când aceste schimbări vin an de an, semestru de semestru, mesajul către antreprenor este clar: nu te baza pe nimic. Nu face planuri pe termen lung. Supravieţuieşte de la un trimestru la altul. Cum putem cere întreprinderilor româneşti să fie competitive la nivel european când nu le oferim predictibilitatea de care au nevoie pentru a planifica, a investi, a se dezvolta?”, a spus Burnete.
El mai afirmă că acest lucru trebuie să se schimbe şi am încredere că se va schimba treptat începând un buget realist pentru anul 2026.
Consilierul prezidenţial mai menţionează că a doua provocare este birocraţia.
”Birocraţia nu afectează toate companiile în mod egal. Marile companii au departamente întregi dedicate relaţiei cu administraţia. Pot angaja consultanţi, avocaţi, specialişti care să navigheze prin labirintul normelor şi procedurilor. IMM-urile nu au acest lux. Pentru un IMM, birocraţia înseamnă că proprietarul sau directorul - în loc să se concentreze pe produsul său, pe clienţi, pe inovaţie - petrece ore şi zile întregi alergând după acte, completând formulare, aşteptând aprobări”, spune el.
Burnele mai arată că a treia provocare este finanţarea. ”45% din IMM-urile din România se autofinanţează. Jumătate dintre antreprenorii români nu au acces adecvat la finanţare bancară sau la investiţii. Aceştia cresc folosind propriile resurse, propriile economii, propriile sacrificii. Există în această autofinanţare o doză de eroism antreprenorial. Dar există şi o limitare clară: o companie care se autofinanţează creşte mai lent, inovează mai greu, riscă mai puţin. Când vedem aceste cifre înţelegem că există o piaţă de capital subdezvoltată, o reticenţă bancară, o lipsă de instrumente de finanţare adaptate realităţii IMM-urilor. Şi aceasta este o problemă pe care o putem şi trebuie să o rezolvăm”, a subliniat acesta.
”Preşedintele României nu m-a trimis aici ca să enumăr probleme pe care le ştiţi deja. Am venit să vă spun că Preşedintele înţelege aceste provocări şi că există o voinţă fermă de a schimba modul în care statul român interacţionează cu sectorul privat. Citez: „Mediul privat a ţinut şi a dezvoltat România în toţi aceşti ani, de multe ori împotriva, sau în ciuda, politicilor statului”. Aceasta nu este doar o constatare. Este o recunoaştere. Această recunoaştere trebuie să fie punctul de plecare pentru o schimbare fundamentală: un parteneriat autentic între stat şi mediul privat”, arată consilierul prezidenţial.
El mai afirmă că ”un parteneriat autentic înseamnă dialog înainte de decizii, nu după”.
”Când statul pregăteşte o modificare fiscală, trebuie să consulte mediul de afaceri. Nu de formă, ci în mod real. Trebuie să înţeleagă impactul, să ajusteze măsura, să ofere timp de adaptare. Înseamnă simplificare şi digitalizare. Există soluţii tehnologice care pot reduce de zece ori timpul necesar procedurilor administrative. Şi ştiţi cine poate dezvolta aceste soluţii? Sectorul privat român, care are expertiză în IT şi digitalizare. Înseamnă stabilitate fiscală. Preşedintele nu cere să nu existe niciodată ajustări fiscale. Cere ca acestea să fie rare, justificate, comunicate din timp. Un antreprenor trebuie să ştie, la începutul unui ciclu de investiţii, care vor fi condiţiile fiscale pe durata acelui ciclu. Altfel, nu poate planifica. Parteneriatul înseamnă şi altceva: recunoaşterea că sectorul privat nu este doar un beneficiar de politici, ci şi un contributor la soluţii. Sectorul privat poate şi trebuie să fie parte din soluţie”, explică Radu Burnete.
Potrivit consilierului prezidenţial, companiile româneşti competitive care exportă, care inovează, care creează locuri de muncă bine plătite - acestea sunt soluţia pentru deficitul comercial, pentru creşterea veniturilor la buget, pentru competitivitatea europeană.
”Astăzi celebrăm câştigătorii Topului Naţional al Firmelor Private. Acestea sunt companii care, în ciuda tuturor provocărilor pe care le-am enumerat, au reuşit să performeze. Au crescut, au inovat, au exportat, au creat locuri de muncă. Ce ne spun aceste companii? e spun că este posibil. Că România poate produce performanţă economică la nivel european. Dar ne spun şi altceva: imaginaţi-vă ce ar putea realiza aceste companii - şi alte mii ca ele - dacă am elimina obstacolele inutile. Dacă am oferi predictibilitate. Dacă am simplifica birocraţia. Dacă am facilita accesul la finanţare. Diferenţa între unde suntem acum şi unde am putea fi nu este o diferenţă de talent sau de muncă. Este o diferenţă de cadru instituţional, de politici publice, de atitudine a statului faţă de sectorul privat. Şi această diferenţă poate fi redusă. Nu peste noapte, dar poate fi redusă. În încheiere, vreau să vă transmit, în numele Preşedintelui României: recunoaştere pentru ceea ce aţi realizat în condiţii adesea dificile; respect pentru curajul şi perseverenţa voastră; angajament că vocea voastră va fi ascultată, că preocupările voastre vor fi luate în serios, că dialogul dintre stat şi sectorul privat va fi autentic şi constant; şi convingere că, împreună - cu un parteneriat real între stat şi mediul privat, cu reforme concrete, cu viziune pe termen lung - România poate deveni o poveste de succes economic european. Felicitări câştigătorilor Topului Naţional al Firmelor Private! Şi mulţumesc tuturor antreprenorilor din România - celor prezenţi aici şi celor din întreaga ţară - pentru contribuţia voastră esenţială la dezvoltarea României!”, a mai afirmat Burnete.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
