Investiţiile străine directe au scăzut cu 41% la nivel global, în primele şase luni ale acestui an, la 470 de miliarde de dolari, cel mai redus nivel după 2005, principalul motiv fiind reforma fiscală a preşedintelui american Donald Trump, potrivit datelor preliminare publicate de agenţia pentru dezvoltare şi comerţ a Naţiunilor Unite, UNCTAD.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Reformele fiscale ale preşedintelui Trump au determinat companiile americane să repatrieze o sumă netă de 2017 miliarde de dolari de la filialele din străinătate, a arătat directorul pentru investiţii al UNCTAD, James Zhan.

În 2017, investiţiile străine directe au scăzut cu 23% la nivel mondial.

”Fluxurile de investiţii sunt influenţate mai mult de politici şi mai puţin de ciclurile economice. Tabloul general este întunecat, perspectivele nu sunt optimiste”, a declarat Zhan într-o conferinţă de presă, referindu-se la reforma fiscală din Statele Unite şi la liberalizarea economică din China.

Investiţiile străine directe, care includ preluările corporative transfrontaliere, împrumuturile între companii şi investiţiile în proiecte start-up din străinătate, sunt un indicator al globalizării şi un posibil semnal de dezvoltare a reţelelor de forunizori şi al viitoarelor legături comerciale.

Indicatorul poate să şi scadă, atunci când companiile se retrag din proiectele străine sau îşi repatriază profiturile. Astfel de inversări pot eroda importanţa lanţurilor internaţionale de aprovizionare, care au devenit tot mai importante până în 2011, iar ulterior au stagnat, a arătat Zhan.

În timp ce companiile americane au retras din investiţiile lor în prima jumătate a acestui an, China a devenit principala destinaţie pentru investiţiile străine directe, cu intrări de 70 de milioane de dolari, cu 6% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Pe ansamblu, statele aflate în dezvoltare au atras investiţii de douî ori mai mari comparativ cu statele dezvoltate. Fluxurile din Europa au scăzut cu 93%, pe fondul declinului fluxului către Irlanda, baza europeană a mai multor companii multinaţionale americane, au scăzut cu 81 de miliarde de dolari, iar cele ale Elveţiei cu 77 de miliarde de dolari.

Marea Britanie a urcat pe locul al doilea în clasamentul global, cu intrări de fonduri de 66 de miliarde de dolari, datorate împrumuturilor dintre companii.

Statele Unite s-au plasat pe poziţia a treia, cu intrări de fonduri în valoare de 46,5 de miliarde de dolari.

În pofida declinului general, banii care au intrat în proiecte start-up, aşa-numitele investiţii greenfield, au urcat cu 42%.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.