Ministrul Marcel Boloş a agreat împreună cu reprezentanţii Comisiei Europene modalitatea prin care se va asigura continuitatea şi predictibilitatea implementării proiectelor din perioada 2014-2020, fiind astfel salvate proiecte strategice de peste 10 miliarde euro, proiecte ale căror etapă a doua va putea fi implementată în cadrul programelor aferente exerciţiului 2021-2027, a anunţat ministerul luni. În privinţa pensiilor, CE a manifestat deschidere privind posibilitatea eliminării/înlocuirii procentului de 9,4% din PIB pentru pensii. În plus, în ceea ce priveşte reforma pensiilor speciale, noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale şi le va alinia la principiul contributivităţii, mai anunţă instituţia.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene arată că o delegaţie a Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, condusă de ministrul Marcel Boloş, a efectuat în perioada 15-16 mai o vizită de lucru la Bruxelles, în cadrul căreia au avut loc întrevederi cu înalţi reprezentanţi ai Comisiei Europene. Scopul deplasării a fost consultarea experţilor Executivului European în vederea atingerii potenţialului maxim pentru oportunităţile de investiţii pe care România le are prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, avansarea discuţiilor pentru modificarea PNRR şi a discuţiilor necesare pentru închiderea Programelor aferente Politicii de Coeziune 2014-2020 fără să fie periclitate investiţiile strategice naţionale, cât şi proiectele autorităţilor publice locale aflate în prezent în implementare, precizează instituţia.

Pe durata vizitei, ministrul Marcel Boloş a avut întrevederi cu comisarul pentru politică regională Elisa Ferreira, Celine Gauer, DG Task force Recovery, precum şi cu reprezentanţii Băncii Mondiale.

Evenimente

30 iulie - Maraton Profit News TV - Inteligența Artificială în Economie

”Colaborarea foarte bună pe care am dezvoltat-o cu reprezentanţii Comisiei Europene ne ajută să protejăm investiţiile naţionale strategice, cât şi proiectele autorităţilor locale aflate în curs de implementare. Este în interesul ambelor părţi să fie evitată dezangajarea fondurilor, dar în acelaşi timp trebuie să ne asigurăm că realizăm obiectivele fiecărui program. În ceea ce priveşte Politica de Coeziune, a fost un dialog constructiv în urma căruia am primit acordul de principiu pentru măsuri care vor asigura continuitatea unor proiecte de peste 10 miliarde de euro în cadrul programelor din exerciţiul financiar 2021-2027. Autorităţile de Management naţionale şi regionale sunt cele ce se vor îngriji de modificarea viitoarelor programe, astfel încât să cuprindem proiectele care vor fi etapizate din cadrul acestui exerciţiu financiar. Mai mult, avem acordul să transferăm banii acolo unde este nevoie imediată, cum este nevoia de sprijin pentru plata facturilor românilor, cât şi pentru decontarea cheltuielilor efectuate pentru compensarea preţurilor la energie pentru IMM-uri. Discuţii productive au fost şi pentru implementarea PNRR, pentru a ne asigura că identificăm soluţii pentru modificarea planului care să satisfacă ambele părţi. Astfel de discuţii sunt vitale pentru a obţine o înţelegere mai profundă a poziţiilor, nevoilor şi motivaţiilor celuilalt participant. Noi suntem în punctul în care trebuie să construim încrederea că România este pregătite să realizeze reformele pe care le are în plan: reforma pensiilor speciale, reforma sistemului public de pensii, reforma privind guvernanţa companiilor de stat sau reforma salarizării bugetare”, a transmis ministrul Marcel Boloş.

Reprezentanţii MIPE şi cei ai CE au agreat modalitatea prin care se va asigura continuitatea şi predictibilitatea implementării proiectelor cu finanţare europeană în următoarea perioadă de programare şi instituirea prevederilor care să asigure continuitatea finanţării, arată Ministerul Investiţiilor.

În acest sens, Guvernul, la propunerea MIPE, a aprobat o Ordonanţă de urgenţă care reglementează cadrul general, privind măsurile, activităţile, condiţiile şi termenele generale care trebuie respectate de către toate structurile implicate în închiderea programelor operaţionale finanţate în perioada de programare 2014-2020 din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune şi Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, precum şi din Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane.

”Cadrul propus de MIPE creează premisele unei abordări unitare deoarece procesul de închidere face trecerea de la o perioadă de programare cu 8 programe operaţionale la o nouă perioadă cu 16 programe, din care 8 programe au făcut obiectul descentralizării pentru adaptarea la specificul regional. Se va asigura astfel un cadru de predictibilitate pentru acţiunile şi proiectele de infrastructură aflate în implementare din fonduri europene, prin intermediul programelor operaţionale 2014-2020. Proiectul de ordonanţă stabileşte şi defineşte tipurile de proiecte care fac obiectul procesului de închidere (proiecte etapizate, proiecte nefuncţionale, proiecte nefinalizate, proiecte ce trebuie reziliate). De asemenea, permite trecerea proiectelor dintr-o perioadă de programare în alta. Astfel, se vor salva proiecte de investiţii de peste 10 miliarde euro, din domeniile transporturilor, energiei, apei, educaţiei, sănătăţii, domenii esenţiale pentru dezvoltarea economică, socială şi teritorială a României şi a regiunilor sale”, afirmă ministerul.

Delegaţia MIPE a confirmat că se lucrează intens pentru a finaliza modificarea programelor aferente cadrului financiar multianual 2021-2027, în raport cu noile decizii. Lista proiectelor va fi discutată şi aprobată în Comitetele de monitorizare astfel încât modificările de programe să poată fi operate până în toamnă.

”Pentru evitarea riscului de pierdere a banilor europeni, ministrul Marcel Boloş a obţinut un acord de principiu din partea Comisiei Europene pentru ca sumele alocate din bugetul de stat pentru compensarea preţului la energie pentru IMM-uri şi beneficiari prin Fondul de Tranziţie Energetică să fie decontate din fonduri UE, în valoare de până la 500 milioane de euro. Ministrul Marcel Boloş a primit acordul de principiu pentru introducerea unor măsuri excepţionale de utilizare a fondurilor pentru sprijinirea IMM-urilor afectate în special de creşterea preţurilor la energie”, se mai arată în comunicat. Modificarea propusă constă în rambursarea cheltuielilor deja efectuate/plătite prin Ministerul Energiei, de la bugetul de stat, prin Fondul de tranziţie energetică, către furnizorii de energie electrică şi gaze naturale în numele IMM-urilor, în baza schemei de plafonare a preţurilor stabilită de Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 27/2022, cu modificările şi completările ulterioare.

”Astfel, prin reunificarea/rambursarea sumelor deja plătite de la bugetul de stat, din fonduri europene, capacitatea României de a asigura în continuare sumele necesare acoperirii costurilor suplimentare, realizate la nivelul întreprinderilor, ca urmare a creşterii preţurilor de energie. În acest sens, se va propune crearea unei noi axe prioritare React-EU cu Ministerul Energiei ca beneficiar unic eligibil. În cadrul acestei axe prioritare, Ministerul Energiei ar urma să depună cererea de finanţare pentru a acoperi doar plăţile efectuate către furnizorii de energie în numele IMM-urilor în cadrul schemei de plafonare a preţurilor. Detaliile procedurale urmează să fie stabilite cu reprezentanţii CE”, spune MIPE.

Ministerul Investiţiilor mai afirmă că ”bugetul pentru noua axă prioritară va fi asigurat din fondurile React-EU neutilizate alocate în cadrul Axei Prioritare 10 cu risc de dezangajare”.

În cadrul unei întrevederi cu Celine Gauer, DG Task force Recovery, pe tema modificării PNRR au fost discutate investiţiile ce urmează să fie parte din plan, printre care şi modificări în baza circumstanţelor obiective. ”Cele două părţi au discutat despre condiţiile necesare pentru implementarea cu succes a reformei pensiilor speciale şi a reformei sistemului public de pensii. În acest sens, CE a manifestat deschidere privind posibilitatea eliminării/înlocuirii procentului de 9,4% din PIB cu includerea unei reguli de indexare care să fie în conformitate cu obiectivele de stabilitate financiară a cheltuielilor cu pensiile, ca procent din PIB, condiţionând viitoarele discuţii de implementarea celor două reforme. Reamintim că PNRR prevede modificarea formulei de calcul pentru pensiile noi şi pensiile în curs de plată, pentru eliminarea inechităţilor. Parametrii formulei vor fi aleşi cu atenţie, în aşa fel încât nivelul cheltuielilor cu pensiile să nu depăşească 9,4 % din PIB”, spune ministerul.

MIPE arată că, ”în ceea ce priveşte reforma pensiilor speciale, noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale şi le va alinia la principiul contributivităţii. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a precizat în cadrul discuţiilor cu CE că în perioada următoare va pune la dispoziţia CE propunerile care să răspundă aspectelor discutate privind implementarea reformei”. ”Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a purtat aceste discuţii cu reprezentanţii CE după ce a solicitat coordonatorilor de reforme şi investiţii (CRI) să identifice în cadrul componentelor gestionate măsurile, respectiv jaloane şi ţinte care nu mai pot fi îndeplinite ca urmare a unor circumstanţe obiective şi să furnizeze, după caz, justificările necesare”, afirmă Ministerul Investiţiilor.

”Astfel, din analiza răspunsurilor primite, ajustarea planului din perspectiva circumstanţelor obiective va urmări următoarele direcţii: modificări de substanţă a unor măsuri incluse în PNRR; diminuarea indicatorilor cantitativi aferenţi ţintelor şi jaloanelor cu menţinerea alocării financiare pentru investiţie, în urma creşterii preţurilor şi/sau întreruperii lanţurilor de aprovizionare; modificarea termenelor de realizare a ţintelor şi jaloanelor ca urmare a întârzierilor înregistrate în termenele de livrare sau în procesul desfăşurării licitaţiilor (ex: contestaţii)”, arată comunicatul.

Printre solicitările transmise s-au evidenţiat o serie de modificări de substanţă ale măsurilor incluse în plan cu impact direct asupra descrierii din CID, precum şi asupra mecanismului de implementare. Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene arată că ”REPowerEU aduce României o finanţare nouă de 1.440.391.220 euro (din care 1.397.228.597 euro alocare RePowerEU şi 43.162.623 euro rezerva de ajustare la BREXIT) pentru investiţii strategice în domeniul cheie al siguranţei energetice, care să permită crearea unor ecosisteme de producţie şi stocare a energiei curate (hidroenergie, fotovoltaice)”.

”MIPE în calitate de coordonator naţional al PNRR, a fost mandatat pentru negocierea cu Comisia Europeană a noului capitol al PNRR aferent iniţiativei REPowerEU, precum şi pentru finalizarea şi transmiterea oficială către COM a documentelor aferente acestuia. Urmare unui amplu proces de consultare publică, au fost primite un număr de 50 de propuneri de reforme şi investiţii pentru noul capitol REPowerEU, propunerile provenind de la persoanele fizice (28), instituţii (7) şi organizaţii neguvernamentale (15), la care s-au mai adăugat un număr de 11 propuneri primite prin intermediul poştei electronice. Propunerile vizează atât elemente de îmbunătăţire a reformelor şi investiţiilor propuse iniţial, cât şi reforme şi investiţii noi care vizează printre altele: îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru prosumatori şi comunităţi energetice, revizuirea cadrului legislativ pentru acomodarea investiţiilor offshore care să permită producerea de energie din sursă regenerabilă – eolian, eficienţa energetică pentru locuinţe unifamiliale, eficienţa energetică şi producţia de energie verde pentru IMM-uri, dezvoltarea infrastructurii de transport a gazelor naturale, cât şi transportul naţional de energie”, spune instituţia.

Ministrul Marcel Boloş a prezentat reprezentanţilor Comisiei Europene propunerile de investiţii şi au convenit ca următoarele proiecte să fie parte din noul capitol: un proiect pilot în domeniul eficienţei energetice a sistemelor de irigaţii care include panouri solare flotante şi investiţii în echipamentele de pompare, un proiect pilot pentru producerea de energie verde prin investiţii în definitivarea unei amenajări hidroenergetice; Program de investiţii în sate autonome energetic; Acordarea de vouchere pentru stimularea instalării panourilor fotovoltaice şi a sistemelor de stocare a energiei aferente pentru clădirile rezidenţiale aparţinând persoanelor fizice; IMM-uri: Producţie de energie verde pentru consum propriu, Eficienţă energetică echipamente cu consumuri energetice mari şi Eficienţă energetică echipamente cu consumuri energetice mari; Eficienta energetică pentru clădirile sociale şi cogenerare pentru autorităţile publice locale; Optimizarea reţelei de comunicaţii şi crearea unui centru de date pentru Transelectrica. Întrucât a reuşit redresarea economiei şi creştere în 2021 faţă de 2020, Guvernul este în situaţia de a propune diminuarea alocării cu 2,1 miliarde euro. Nu se pierde din suma pe care trebuie să o primim din PNRR pentru că nu s-au îndeplinit reforme sau nu s-au realizat investiţii, mai subliniază MIPE.

”În acest sens, pentru 21 de state membre ale UE, din perspectiva creşterii economice reale, Comisia Europeană a redus alocările aferente statelor membre, rezultând scăderi de până la 23,4% din valoarea granturilor aferente PNRR-ului iniţial, cum este cazul Belgiei. În iunie 2022, pe fondul creşterii economice reale mai ridicate, în raport cu cea estimată, valoarea actualizată în conformitate cu regulamentul european, publicată de către CE pentru România a fost diminuată cu 2,1 miliarde euro, respectiv o scădere de 14,87%. De la o valoarea iniţială a componentei de grant de 14,2 miliarde de euro, s-a ajuns la o valoare actualizată de 12,1 miliarde de euro. Aşadar, este o măsură ce se aplică tuturor statelor membre, dat fiind că mecanismul de Redresare şi Rezilienţă a fost conceput pentru a sprijini investiţii şi reforme esenţiale pentru a trece cu bine peste toate tipurile de provocări generate de criza COVID-19. MIPE, în baza mandatului primit, a prezentat Comisiei o listă de propuneri de cheltuieli care să fie eliminate, în funcţie de capacitatea de implementare a beneficiarilor. Părţile au convenit să fie eliminate cu precădere cheltuielile care nu produc eficienţă pentru implementarea PNRR”, mai precizează comunicatul.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.