Preşedintele Nicuşor Dan nu vede posibilă exploatarea aurului de la Roşia Montană, dacă aceasta se face folosind tehnologiile existente în prezent. ”Potenţialul, şi identitar, dincolo de economic, e mult mai mare păstrând, decât răzând tot”, argumentează şeful statului, în timpul unei vizite pe care o face, luni, la Roşia Montană.
Nicuşor Dan a fost întrebat, luni, la Roşia Montană, acolo unde se află în vizită alături de familie, dacă se mai poate face minerit în zona localităţii cunoscute pentru rezervele de aur.
”Asta e o chestiune de tehnologie. Dacă vorbim de aur şi tehnologia din ziua de azi e exclus mineritul, ca să fie foarte clar. Adică, pentru nivelul de resurse pe care îl avem aici şi tehnologia pe care o avem azi, nu se poate face minerit decât distrugând tot şi nu se poate asta. Potenţialul, şi identitar, dincolo de economic, e mult mai mare păstrând, decât răzând tot”, a răspuns Nicuşor Dan.
El spune că, dacă pe viitor ar apărea noi tehnologii de exploatare a aurului, nu este exclus ca cel de la Roşia Montană să fie extras.
”Fără minerit cu tehnologia de azi. Dacă peste 50 de ani o să fie nişte tehnologii, cu atât mai bine”, a adăugat preşedintele.
În anul 2021, zona minei de la Roşia Montană a fost înscrisă în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, pentru un ansamblul considerat ”excepţional” de galerii romane datând din secolul al II-lea, despre care oficialii UNESCO afirmau că este ”cel mai important şi mai vast cunoscut”.
Includerea unei părţi a localităţii Roşia Montană în UNESCO a pus punct unei lungi perioade de discuţii divergente şi chiar de proteste masive în stradă, generate de intenţia unor decidenţi politici români de a permite unui consorţiu să exploateze zăcămintele de aur din zonă.
Sămânţa discordiei a fost plantată în anii 1990, atunci când compania canadiană Gabriel Resources s-a instalat în comună cu scopul de a extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de argint distrugând patru munţi, inclusiv cu vestigiile romane.
Prin intemediul filialei sale Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), din care statul român deţine 20%, această societate prevedea folosirea a 12.000 de tone de cianuri pe an, un risc suplimentar pentru mediul înconjurător, potrivit experţilor.
În 2015, că Gabriel Resources a deschis procedură arbitrală, acuzând că România a încălcat tratatul bilateral de investiţii Canada-România şi tratatul bilateral de investiţii Regatul Unit-România, inclusiv obligaţia de a nu expropria investiţiile fără despăgubiri. Gabriel Resources a solicitat în total aproximativ 6,7 miliarde dolari, inclusiv dobânzi.
România a răspuns susţinând că Roşia Montană Gold Corporation, consorţiul dintre Gabriel Resources şi compania de stat românească Minvest, nu a reuşit să îndeplinească cerinţele de autorizare, în mare parte ca urmare a faptului că nu a reuşit să obţină o licenţă socială pentru proiectul minier.
În martie 2024, după ani de procese, Tribunalul Arbitral a respins toate pretenţiile reclamanţilor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
