Ministerul Finanţelor detaliază, joi seară, pachetul de măsuri fiscale şi de investiţii pentru relansarea economică şi stimulare a economiei. Pachetul conţine măsuri pentru persoane fizice, IMM şi firme, dar şi scheme de susţinere.
”Ministerul Finanţelor a publicat azi în transparenţă un pachet legislativ ce vizează instituirea unor mecanisme de susţinere a investiţiilor strategice, menit să accelereze relansarea economică a României şi modernizarea cadrului fiscal-bugetar, în acord cu politicile europene şi naţionale. Proiectul urmăreşte optimizarea cadrului de conformare a contribuabililor şi mobilizarea resurselor financiare către sectoare cu valoare adăugată ridicată”, a transmis, joi seară, într-un comunicat de rpesă, Ministerul Finanţelor.
Potrivit datelor transmise de instituţie, obiectivele proiectului de lege vizează:
• stimularea investiţiilor strategice şi atragerea capitalului în unele sectoare industriale importante;
• îmbunătăţirea lichidităţii companiilor
• simplificarea fiscală şi reducerea poverii contribuabililor
• creşterea rezilienţei economice prin accelerarea modernizării tehnologice şi susţinerea cercetării-dezvoltării.
PRINCIPALE MĂSURI PROPUSE:
I. Măsuri pentru persoane fizice, antreprenori şi IMM-uri
o Acordarea unei bonificaţii de 3% din impozitul pe profit anual, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor şi impozitul pe venit datorat de persoanele fizice (stabilit prin Declaraţia Unică - D212) pentru anul fiscal 2025.
Potrivit oficialilor Ministerului Finanţelor, facilitatea pentru persoane fizice este condiţionată de depunerea declaraţiei şi plata integrală a obligaţiilor până la 15 aprilie 2026. Din martie, Declaraţia Unică va fi precompletată în SPV.
”Statul recompensează astfel pentru prima dată disciplina fiscală, prin lichiditate disponibilă imediat contribuabililor loiali”, transmis reprezentanţii Ministerului Finanţelor.
o Majorarea plafonului pentru TVA la încasare
Majorarea plafonului de aplicare a sistemului de la 4,5 milioane lei la 5.000.000 lei în 2026 şi la 5.500.000 lei din 2027. Măsura avantajează operatorii economici care livrează către entităţi cu termene lungi de plată, permiţându-le să achite TVA doar după ce au încasat efectiv facturile, evitând creditarea statului din resurse proprii.
Facilităţi pentru Microîntreprinderi
Se propune:
- prelungirea la 90 de zile a termenului pentru angajarea de către persoanele juridice nou-înfiinţate a primului salariat,
- excluderea vânzărilor ocazionale de mijloace fixe din calculul plafonului de 100.000 euro şi
- posibilitatea revenirii la regimul micro de la începutul anului.
- concediile medicale ale unicului angajat nu mai duc la pierderea regimului fiscal dacă depăşesc cumulat 30 de zile/an.
”Se oferă astfel start-up-urilor timpul necesar pentru o recrutare corectă şi protejăm micii antreprenori de schimbarea regimului fiscal din cauza modernizării utilajelor”, a mai transmis Ministerul Finanţelor.
Simplificare administrativă: Plafon majorat la 5.000 lei pentru mijloace fixe: Ridicarea pragului de la 2.500 lei la 5.000 lei pentru încadrarea bunurilor ca mijloace fixe. Se diminuează astfel birocraţia pentru firme, iar achiziţiile curente de valori mai mici devin direct cheltuieli, oferind firmelor un avantaj de lichiditate.
II. STIMULAREA INVESTIŢIILOR STRATEGICE
Finanţări strategice şi sectoriale
Potrivit MInisterului Finanţelor, se instituie cadrul legal pentru acordarea de granturi, credite fiscale, garanţii de stat, bonificaţii de dobândă şi aport la capital pentru proiecte de investiţii cu o valoare de minimum 1 miliard de lei.
”Investiţiile strategice trebuie să genereze un efect multiplicator în economie şi să contribuie la dezvoltarea regională, creşterea competitivităţii, inovare sau crearea de locuri de muncă înalt calificate. Întreprinderile beneficiare trebuie să menţină investiţia pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la data finalizării acesteia”, arată MInisterul Finanţelor.
Pentru a fi eligibile, întreprinderile nou-înfiinţate trebuie să deţină un capital social subscris şi vărsat de minimum 25 milioane lei, iar cele în activitate trebuie să prezinte o cifră de afaceri medie anuală în ultimii trei ani de minimum 50 milioane lei şi active de cel puţin 50 milioane lei.
Susţinerea dezvoltării unor sectoare prioritare
Propunerea Ministerului Finanţelor prevede crearea unor scheme de ajutor de stat exceptate de la notificarea europeană pentru obiective precum: stimularea investiţiilor în industria prelucrătoare cu deficit comercial (minim 50 milioane lei) şi valorificarea resurselor minerale critice sau tehnologii „zero net" (minim 75 milioane lei).
Sunt vizate investiţiile în cercetare şi dezvoltare de tehnologii înalte (între 5 şi 50 milioane lei), industria de apărare (minim 10 milioane lei) şi convergenţa regională (între 7 şi 50 milioane lei).
Formele de susţinere includ granturi, credite fiscale pe 7 ani şi deduceri suplimentare de 200% pentru cheltuielile cu activele corporale şi necorporale în sectorul cercetării.
Bugetele alocate sunt semnificative, atingând 1,05 miliarde euro pentru principalele scheme de investiţii în industria prelucrătoare şi tehnologii strategice.
Instrumente financiare prin Banca de Investiţii şi Dezvoltare (BID)
BID S.A. este autorizată să implementeze scheme de finanţare şi garantare în numele statului, atât în condiţii de piaţă, cât şi ca măsuri de ajutor de stat, pentru susţinerea autorităţilor locale şi a companiilor private de toate dimensiunile.
BID poate participa la înfiinţarea de vehicule investiţionale şi fonduri de investiţii alături de instituţii financiare internaţionale pentru susţinerea inovaţiei şi a companiilor cu creştere rapidă.
Pentru anul 2026, Ministerul Finanţelor va transfera suma de 1 miliard de lei către BID în vederea implementării acestor instrumente financiare.
Programul INVESTIM ACASĂ - derulat prin Banca de Investiţii şi Dezvoltare
”Schemă prin care românii plecaţi în străinătate, care revin pentru a deschide o afacere în ţară, beneficiază de sprijin financiar dedicat. Programul combină un împrumut pentru investiţii, garantat parţial de stat, cu un capital de rebate de până la 20.000 de euro per proiect, acordat în condiţiile îndeplinirii unor indicatori de performanţă. Măsura va beneficia de un buget de 100 milioane euro, pentru perioada de contractare 2026-2029. Se mobilizează astfel un volum de investiţii estimat la 250 milioane lei, prin atragerea în ţară a know-how-ului şi capitalului românilor din străinătate în domenii productive”, arată MInisterul Finanţelor.
Extinderea cadrului investiţional pentru fondurile de pensii private
Administratorii fondurilor de pensii administrate privat pot investi în active private de capital (acţiuni sau titluri de participare) într-un procent de până la 1% din totalul activelor.
Acest plafon poate fi majorat până la 5% în situaţiile în care statul român sau BID deţin participaţii în respectivele entităţi sau dacă fondurile sunt finanţate prin PNRR.
Stimulente pentru investiţii pe piaţa de capital şi pensii private
Se introduce un stimulent fiscal pentru listarea/menţinerea la bursă, constând în deducerea suplimentară de 50% a cheltuielilor aferente procesului de admitere şi menţinere la tranzacţionare în primul an.
Persoanele fizice beneficiază de deducerea sumelor plătite pentru dobândirea de acţiuni, obligaţiuni sau titluri de participare la ETF-uri, în limita a 400 euro anual. Se menţin şi se clarifică facilităţile pentru contribuţiile la fonduri de pensii facultative, ocupaţionale şi produse paneuropene (PEPP) în limita a 400 euro anual.
Instrumente financiare pentru export şi internaţionalizare
Ministerul Finanţelor este autorizat să transfere până la 1 miliard de lei către Exim Banca Românească S.A. pentru susţinerea creditelor la export, a tranzacţiilor internaţionale şi a investiţiilor româneşti în străinătate.
Facilitatea Naţională pentru pregătirea proiectelor PPP
Se instituie „Programul 2026-2028 - Facilitatea Naţională pentru pregătirea proiectelor şi asistenţă tehnică pentru parteneriate publice private (PPP)"
Programul are o alocare totală de până la 25 milioane euro pentru pregătirea şi lansarea marilor proiecte de investiţii publice şi public-private. Se înfiinţează totodată Comitetul interministerial privind proiecte în parteneriat public-privat (CI3P) pentru coordonarea politicilor şi monitorizarea implementării acestor proiecte.
IMPACTUL ECONOMIC AL PACHETULUI RE RELANSARE
Efect multiplicator în economie: Proiectele de investiţii strategice, cu valori de peste 1 miliard lei, vor genera lanţuri de furnizare şi distribuţie, stimulând activitatea economică în industrii conexe şi consolidând poziţia României pe piaţa europeană şi internaţională. Investiţiile vor atrage capital privat şi vor mobiliza resurse interne, reducând dependenţa de finanţare externă şi crescând rezilienţa economică.
Crearea de locuri de muncă şi dezvoltare regională: Se estimează crearea de mii de locuri de muncă înalt calificate, atât direct în proiectele finanţate, cât şi indirect, prin efectul de antrenare asupra furnizorilor şi prestatorilor de servicii. Dezvoltarea regională va fi susţinută prin prioritizarea investiţiilor în zone cu potenţial de creştere, reducând disparităţile teritoriale şi stimulând coeziunea socială.
Creşterea veniturilor bugetare: Implementarea proiectelor strategice va genera venituri suplimentare la bugetul de stat şi la bugetele locale, prin taxe, impozite şi contribuţii sociale aferente noilor activităţi economice. Modernizarea fiscală şi stimulentele pentru conformare voluntară vor reduce evaziunea şi vor creşte gradul de colectare a veniturilor publice.
Reducerea deficitului comercial şi creşterea exporturilor: Schemele de ajutor de stat pentru sectoarele cu deficit comercial vor stimula producţia internă, substituind importurile şi crescând capacitatea de export a companiilor româneşti.Fondurile suplimentare pentru Exim Banca Românească vor facilita accesul la pieţe externe, susţinând internaţionalizarea şi competitivitatea exportatorilor români.
Stimularea inovării, digitalizării şi tranziţiei verzi: Granturile şi creditele fiscale pentru cercetare-dezvoltare vor accelera adoptarea tehnologiilor avansate, digitalizarea proceselor şi dezvoltarea de produse inovatoare.
Investiţiile în tehnologii „zero net" şi eficienţă energetică vor contribui la atingerea ţintelor de decarbonizare şi la creşterea sustenabilităţii economiei.
Îmbunătăţirea lichidităţii şi predictibilităţii pentru IMM-uri: Majorarea plafonului pentru TVA la încasare va facilita cash-flow-ul operatorilor economici, reducând riscul de neîncasare şi blocajele financiare, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Bonificaţiile fiscale şi facilităţile pentru microîntreprinderi vor reduce costurile administrative şi vor încuraja conformarea voluntară.
Consolidarea pieţei de capital şi a fondurilor de pensii: Extinderea cadrului investiţional pentru fondurile de pensii va canaliza resurse semnificative către economia reală, susţinând proiecte productive pe termen lung.
Deducerile pentru investiţii pe piaţa de capital vor creşte gradul de educaţie financiară şi vor diversifica sursele de finanţare pentru companii.
Impact bugetar şi sustenabilitate: Deşi se estimează o diminuare temporară a veniturilor bugetare (de exemplu, -2,1 miliarde lei în 2026), aceasta va fi compensată pe termen mediu de creşterea veniturilor din taxe şi impozite generate de noile investiţii şi de reducerea cheltuielilor bugetare prin modernizarea şi eficientizarea administraţiei publice. Măsurile sunt concepute pentru a asigura sustenabilitatea fiscală pe termen mediu şi lung, cu efecte pozitive asupra stabilităţii macroeconomice.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
