Lipsa de informare a fermierilor, a procesatorilor, dar şi a publicului ancorat în realităţile trecutului au făcut ca ferma de familie, micul producător şi procesatorii naţionali să fie lipsiţi de instrumente în lupta lor cu marile companii multinaţionale, astfel că piaţa internă a fost acaparată de interesele companiilor transnaţionale ale căror bugete ridicate de marketing au influenţat major decizia de cumpărare a consumatorului român, arată datele prezentate marţi de Ministerul Agriculturii.
"Pentru ca acest sector să poată să-şi atingă potenţialul de dezvoltare, este nevoie de o colaborare a tuturor părţilor implicate – producători, procesatori, retail, organisme de certificare, ministere de resort – în vederea desenării unei Strategii de ţară cu privire la schemele de calitate pentru produsele agroalimentare. În prezent, MADR a început construirea unei astfel de strategii naţionale, iar dialogul cu părţile interesate este principalul pilon de construcţie. Implementarea de către formele asociative, instituite cu scop comercial (grupuri şi organizaţii de producători, cooperative), a unei strategii intensive de marketing, va conduce la îmbunătăţirea cunoştinţelor consumatorilor cu privire la produsele agricole şi alimentare înregistrate pe scheme de calitate, va facilita armonizarea cererii cu oferta, va deschide noi posibilităţi de piaţă pentru fermieri şi grupuri de fermieri, conducând în final la creşterea valorii adăugate a produselor şi a competitivităţii sectorului agroalimentar. Acest lucru se va realiza cu ajutorul Măsurii 3 din PNDR. În acest fel, România are şansa de a se desprinde din liniile rigide de tip socialist în care economia funcţiona centralizat şi să se reorienteze spre practicile europene bazate pe economia de piaţă. Astfel producătorii români vor avea la dispoziţie un instrument, finanţat prin fonduri europene, prin care vor putea să îşi certifice produsele conform unor scheme voluntare de calitate şi apoi să comunice, prin programe de marketing, consumatorilor naţionali şi internaţionali valorile produselor certificate. Mecanismul este unul simplu, însă lipsa de informare atât a fermierilor cât şi a procesatorilor, dar în special a decidentului public ancorat în realităţile trecutului au făcut ca ferma de familie, micul producător şi procesatorii naţionali să fie lipsiţi de instrumente în lupta lor de piata cu marile companii multinaţionale", arată datele prezentate marţi de Ministerul Agriculturii.
În acest context socio-economic european, în care calitatea certificată reprezintă un avantaj al fermierului şi o solicitare a consumatorului, România a introdus în strategia naţională de dezvoltare rurală măsurile europene privind Calitatea şi Promovarea produselor agroalimentare abia în anul 2019. Astfel, se deschide calea implementării unei politici publice in domeniul susţinerii producătorilor români prin schemele de calitate naţionale, arată ministerul.
"Politica de certificare/atestare a produselor va constitui un avantaj care va conduce la creşterea competitivităţii exploataţiilor şi unităţilor de procesare prin comercializarea de produse cu valoare adăugată ridicată şi calitate superioară, fiind un punct de plecare în politica de calitate regională cu accente pe condiţiile privind achiziţiile publice de alimente, taxare si impozitare, precum şi alocarea de bugete pentru promovare", precizează Miniterul Agriculturii.
În urma parcurgerii etapei de notificare la Comisia Europeană a schemei Reţetă Consacrată, orice producător care comercializează pe teritoriul statelor membre produsele înregistrate în cadrul schemei, indiferent de locul de producţie, va trebui să respecte referenţialul înregistrat şi să se supună unei proceduri de verificare din partea unei autorităţi, sau a unei terţe părţi. În felul acesta, consumatorul va beneficia în mod constant de informare cu privire la calitatea produsului certificat şi o certitudine că informaţiile oferite de producător sunt adevărate şi cerinţele din referenţialul înregistrat al produsului sunt respectate de către producător, acest fapt fiind garantat de procedura parcursă.
Deficitul comercial cu produse alimentare a devenit important (4,3 miliarde euro, decembrie 2019), dublându-se în ultimii cinci ani. Acest deficit este parţial diminuat de excedentul comerţului extern cu cereale (2,2 miliarde euro, decembrie 2019).
"Pe ansamblu, balanţa comercială cu produse agroalimentare a devenit o vulnerabilitate, cu posibil potenţial sistemic, din cel puţin două motive: (i) existenţa unei relaţii strânse între deteriorarea deficitului de cont curent şi declanşarea unei crize financiare sau de balanţă de plăţi şi (ii) necesitatea asigurării securităţii alimentare (aceasta fiind de altfel şi una din lecţiile crizei generate de pandemia COVID-19)", precizează Ministerul Agriculturii
Creşterea deficitului de balanţă comercială este influenţat de diferenţele crescânde între importul de produse cu valoare adăugată şi exportul materiilor prime din sectorul agroalimentar.
"Lipsa unor obiective de ţară asumate la nivel politic, administrativ şi asociativ au poziţionat România într-o zonă de vulnerabilitate majoră din punct de vedere al securităţii alimentare. Dezvoltarea evidentă a capacităţilor de producţie din sectorul agroalimentar, dezvoltare bazată pe investiţiile finanţate prin fonduri europene a fost lipsită de o strategie naţională coerentă, fapt ce a dus la dezechilibre între producţia agricolă, capacităţile de procesare şi nevoile consumatorilor interni şi internaţionali", se mai arată în datele ministerului.
Conform Institutului Naţional de Statistică (INS), în anul 2019, exporturile FOB au însumat 69,003 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 86,284 miliarde euro. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în anul 2019 a fost de 17,281 miliarde euro, mai mare cu 2,164 miliarde euro decât cel înregistrat în anul 2018. Potrivit aceloraşi date, deficitul balanţei comerciale a României cu produse agroalimentare, a fost de aproximativ 2 miliarde de euro, în relaţia cu UE deficitul înregistrat fiind de 3,4 miliarde de euro. În anul 2020, deficitul comercial al sectorului agroalimentar înregistrat până în luna august 2020 a fost de 1,54 miliarde euro.
"Se poate observa că piaţa internă a fost acaparată de interesele companiilor transnaţionale ale căror bugete ridicate de marketing au influenţat major decizia de cumpărare a consumatorului român. Orice încercare de introducere a unei politici publice orientate în interesul producătorilor naţionali a fost contracarată de structurile asociative ale companiilor multinaţionale", relevă datele ministerului.
Utilizarea schemelor de calitate are potenţialul de a îmbunătăţi calitatea produselor, de a simplifica relaţiile contractuale, de a demonstra conformitatea cu reglementările şi de a îmbunătăţi receptivitatea faţă de clienţi. Utilizarea acestora necesită, de asemenea, o nouă organizare internă şi legături de piaţă între firme.
MADR doreşte crearea unui cadru strategic naţional pentru implementarea unor măsuri specifice şi a unor instrumente tehnologice şi de marketing pentru certificarea produselor agroalimentare româneşti, ca o componentă generatoare de eligibilitate pentru acţiunile orientate catre piata (promovare, achizitii publice, facilitate fiscal).
Obiectivele asumate in dialog cu partile interesate sunt:
- poziţionarea calităţii produselor agroalimentare româneşti în contextul european, în concordanţă cu politicile europene privitoare la calitatea produselor agroalimentare;
- stabilirea cadrului conceptual şi procedural în vederea introducerii noţiunii de calitate certificată şi “produse de calitate” în abordarea suportului financiar oferit produselor agroalimentare pentru programele de informare a consumatorilor şi de promovare a produselor;
- elaborarea cadrului conceptual şi procedural pentru certificarea produselor agroalimentare prin crearea unor scheme de calitate naţionale şi generarea instrumentelor specifice de promovare către producători şi procesatori;
- crearea unor instrumente de promovare şi informare a consumatorilor cu privire la avantajele consumului de produse agroalimentare certificate în conformitate cu schemele de calitate instituite la nivel naţional şi european;
- crearea şi implementarea unei politici privind calitatea produselor agroalimentare, prin promovarea a unor obiective strategice naţionale care să ducă la schimbarea statutului României din exportator de „subvenţie europeană” în vânzător important pe piaţa mondială a produselor cu valoare adăugată, ca strategie viitoare de creştere economică.
Conform studiului realizat de Areté – Research and Consulting in Economics efectuat pentru Comisia Europeană, se constată o diversificare importantă a sistemelor de certificare voluntară a produselor agricole şi alimentare. Inventarul întocmit pentru Comisie enumeră 441 de scheme (inclusiv subschemele) diferite, 424 EU şi 17 non-EU.
În ultimii cincizeci de ani, industrializarea şi globalizarea producţiei agroalimentare a condus la un impact important asupra mediului înconjurător şi social, inclusiv exodul rural, contaminarea solului şi schimbările climatice. Mai recent, nevoia de a menţine o formă agricolă orientată către productivism, pentru a compensa eventualele eşecuri asociate pieţei, a încurajat o agricultură post-productivistă, axată pe îndeplinirea obiectivelor sociale şi de mediu.
Agricultura post-productivistă încearcă să modifice atât procesele de producţie cât şi alegerile consumatorilor prin dezvoltarea de instrumente precum etichete şi certificări voluntare, marketing cu valoare adăugată, catalogare şi campanii de sensibilizare. Aceste instrumente „recalifică” alimentele în raport cu procesele de producţie sau cu regiunea de unde provin (cu caracter distinctiv), pentru a crea noi beneficii de piaţă pentru producători (şi pentru alţi actori ai lanţului agroalimentar) şi pentru a aborda provocările impuse de condiţiile actuale sociale şi de mediu.
Beneficiile pieţei contribuie atât la un acces relativ mai sigur la o piaţă din ce în ce mai competitivă, dar şi la venituri mai mari pentru fermieri prin intermediul proceselor cu valoare adăugată.
Analizând situaţia numărului de scheme în funcţie de ţara de origine, Germania prezintă cel mai ridicat număr de scheme cu 107, urmată de Italia cu 52 de scheme şi Spania cu 49 de scheme.
Calitatea şi diversitatea producţiei agricole, piscicole şi de acvacultură din UE reprezintă unul dintre punctele forte ale acesteia, generând un avantaj concurenţial pentru producători şi contribuind în mod semnificativ la patrimoniul său cultural şi gastronomic actual. Acest fapt se datorează competenţelor şi hotărârii agricultorilor şi producătorilor din UE, care au păstrat vii tradiţiile şi, în acelaşi timp, au ţinut seama de metodele şi materialele de producţie noi.
Analizând baza de date DOOR, la data de 7 decembrie 2019, ţările care deţin peste jumătate din produsele înregistrate sunt Italia, Spania şi Franţa, şi anume 754 dintr-un total de 1.460 de produse înregistrate.
În practica europeană, conform Reg (UE) 1151/2012, termenul de “sisteme de calitate” este sinonim cu “schemele de calitate” şi cu “menţiunile de calitate facultative”.
Politica UE privind calitatea produselor agroalimentare urmăreşte să protejeze numele unor produse specifice pentru a promova caracteristicile lor unice, legate de originea lor geografică, precum şi de caracteristicile lor tradiţionale.
Produsele pot fi certificate conform cu o „indicaţie geografică” (GI) dacă au o legătură specifică cu locul în care sunt fabricate. Recunoaşterea GI permite consumatorilor să aibă încredere şi să distingă produsele de calitate, ajutând, de asemenea, producătorii să îşi comercializeze mai bine produsele.
Alte scheme de calitate ale UE subliniază procesul tradiţional de producţie sau produsele obţinute în zone naturale dificile, cum ar fi munţii sau insulele.
Mecanismul de functionare al Schemei „Reteta Consacrata” a fost structurat in doua etape.
Etapa 1 se referă la procedura de inregistrare a produselor în cadrul schemei nationale de calitate „Reteta Consacrată”. În textul propunerii au fost definite aspecte privind solicitantii eligibili, cererea pentru inregistrarea produselor, modul de comunicare si transmitere a documentelor intre solicitanti, autoritate si comitetul de experti, precum si atributiile acestora. Au fost stabilite criteriile de evaluare si acceptare a solicitantilor care vor dori sa inregistreze produse in cadrul schemei „Reteta Consacrata”, precum si termenul in care partile implicate trebuie sa depuna/raspunda/solutioneze, dupa caz. De asemenea, a fost propusa si o componenta a comitetului de experti care vor analiza, evalua si solutiona si aviza cererile de inregistrare a produselor in schema. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, MADR are un rol esential in acest mecanism, prin emiterea Ordinului de ministru prin care schema propusa va fi recunoscuta la nivel national.
Etapa a doua prezinta procedura de atestare a produselor inregistrate in cadrul schemei nationale de calitate „Reteta Consacrata”. In aceasta etapa au fost detaliate aspecte privind solicitantii eligibili, cererea pentru atestarea produselor, criteriile de evaluare si acceptare a solicitantilor care vor dori sa inregistreze produse in cadrul schemei. Autoritatile competente vor verifica atat documentele, dar si la solicitant veridicitatea celor declarate de cererea de atestare. Au fost elaborate modalitatile de comunicare intre toate partile implicate, precum si termenele de depunere/solutionare.
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, MADR va avea rolul de inregistrare a produselor si emiterea atestatelor pe care solicitantii le pot utiliza.
Pe parcursul derulării celor două Programe Naţionale de Dezvoltare Rurală, desfăşurate în perioada 2007-2013 şi 2014-2020, în cadrul grupurilor de lucru tematice RNDR s-a propus introducerea noţiunii de calitate în abordarea naţională a programelor de dezvoltare, deschizand astfel drumul European pentru produsele agro-alimentare romanesti.
De asemenea, concluziile studiului World Vision România (2019) – „Agricultura ecologică: Românii vor să mănânce bio, dar foarte puţini ştiu de fapt ce înseamnă” arata o lipsa de informare a consumatorilor. Având în vedere confuzia existentă la nivelul românilor între bio şi natural, precum şi lipsa de încredere a consumatorilor în produsele bio, este esenţială o informare şi o educare a consumatorului în această privinţă, iar autoritatile trebuie sa se implice in mod activ.
O următoare etapă pe care MADR o are in vedere va fi utilizarea blockchain-ului în securizarea informaţiilor schemelor de calitate (trasabilitate).
Schemele propuse vor genera cadru pentru atestarea produselor, care vor deveni eligibile pentru finanţarea promovării lor prin fonduri europene. Mecanismele propuse au ca scop uşurarea parcurgerii etapei de notificare la nivel european. S-a considerat că prin legislaţia europeană s-a urmărit respectarea unor criterii generale privind transparenţa şi accesibilitatea şi nu se doreşte analizarea referenţialului de certificare specific fiecărei scheme. Astfel după notificarea schemei generale, în România va exista posibilitatea părţilor interesate şi legitime, de a elabora şi implementa scheme voluntare de certificare a calităţii mult mai rapid şi mai eficient decât în alte state membre. În felul acesta se va obţine pentru produsele agroalimentare româneşti un avantaj de competitivitate, respectând totodată şi legislaţia europeană în materie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
