Japonia şi China şi-au redus semnificativ deţinerile de obligaţiuni de stat americane în luna martie, pe măsură ce războiul dintre Statele Unite şi Iran şi explozia preţurilor la petrol au forţat băncile centrale să îşi folosească rezervele în dolari pentru a susţine monedele naţionale afectate de şocul energetic, transmite CNBC.
Datele publicate de Trezoreria SUA arată că China şi-a redus portofoliul de obligaţiuni americane la 652,3 miliarde de dolari, cel mai scăzut nivel din septembrie 2008.
Japonia, cel mai mare deţinător extern de datorie americană, a vândut obligaţiuni de aproximativ 47 de miliarde de dolari, reducându-şi expunerea la 1.191 de miliarde de dolari.
În total, deţinerile străine de obligaţiuni americane au scăzut la 9.250 de miliarde de dolari în martie, de la 9.490 de miliarde în februarie.
Vânzările au venit după izbucnirea conflictului dintre SUA şi Iran şi scumpirea puternică a petrolului, care au provocat deprecierea yenului şi a altor monede asiatice.
Economiile asiatice dependente de importurile de petrol din Golf, inclusiv Japonia, au fost lovite de cel mai puternic şoc energetic din ultimele decenii, ceea ce a determinat autorităţile să vândă o parte din activele denominate în dolari pentru a interveni pe piaţa valutară.
”Având în vedere volatilitatea financiară crescută de la începutul războiului din Golf şi presiunea asupra cursurilor de schimb, în special în Asia, nu este surprinzător că băncile centrale şi-au redus deţinerile de obligaţiuni americane”, a declarat Frederic Neumann, economist-şef pentru Asia la HSBC.
Presiunea asupra obligaţiunilor americane a crescut puternic în ultimele săptămâni, pe măsură ce investitorii cer randamente mai mari pentru a compensa riscurile legate de inflaţie şi de creşterea preţurilor energiei.
În martie, investitorii străini au înregistrat pierderi de valoare estimate la 142,1 miliarde de dolari pe deţinerile de obligaţiuni americane pe termen lung, pe fondul scăderii preţurilor acestora.
Marea Britanie a făcut însă notă discordantă, majorându-şi deţinerile de obligaţiuni americane cu aproape 30 de miliarde de dolari.
Analiştii susţin că cifrele oficiale subestimează însă adevărata expunere a Chinei la datoria americană.
Beijingul şi-a redus treptat deţinerile directe de obligaţiuni americane după maximul de aproximativ 1.300 de miliarde de dolari atins în 2013, însă o parte importantă a activelor este deţinută indirect prin centre financiare precum Belgia şi Luxemburg.
Belgia deţinea în martie obligaţiuni americane de aproximativ 454 de miliarde de dolari, iar Luxemburg de aproximativ 439 de miliarde de dolari, niveluri considerate de analişti drept posibile ”deţineri din umbră” ale Chinei.
Analiştii urmăresc acum dacă Japonia va continua să vândă obligaţiuni americane pentru a susţine yenul, după ce banca centrală japoneză ar fi intervenit pe piaţa valutară la sfârşitul lunii martie şi începutul lunii aprilie, când yenul a depăşit pragul sensibil de 160 pentru un dolar.
Medikatv.ro
