Efectele economice şi nu numai asupra României vor fi majore dacă tabăra iraţională, a celor furioşi şi care vor să se răzbune, va avea câştig de cauză la alegerile prezidenţiale din 18 mai, avertizează Alexandru Lăpuşan, CEO al Zitec, una din cele mai mari companii de IT din ţară, şi vicepreşedinte al asociaţiei Romanian Business Leaders. Ca efect al politicilor populiste duse de PSD şi PNL în ultimii ani, România are un deficit catastrofal şi nu mai are în faţă decât două perspective, fie o aterizare dură, fie o aterizare foarte dură, explică Alexandru Lăpuşan într-un interviu acordat News.ro. În funcţie de ce se va întâmpla la vot în 18 mai, vom şti în care scenariu ne încadrăm. Culmea e că, dacă va câştiga George Simion, tocmai electoratul său va fi cel mai greu lovit de aterizarea foarte dură a economiei româneşti.
Antreprenorul spune de-a dreptul că programul economic pe care-l propune Călin Georgescu „e o idioţenie“ şi o făcătură rusească menită să-i îmbrobodească pe români. Acest recul devastator pentru România ar putea să vină exact în momentul în care, în sfârşit, după atâţia ani, hemoragia oamenilor calificaţi s-a stopat şi a început să se inverseze. Începând de anul trecut, Alexandru Lăpuşan şi ceilalţi oameni de afaceri au constatat că numărul specialiştilor români de înaltă calificare întorşi din străinătate a depăşit numărul celor care pleacă. Acest lucru are un efect benefic de amploare asupra economiei, a societăţii româneşti în ansamblu. Totul se va stopa şi hemoragia „creierelor“ va începe din nou dacă ajunge preşedinte George Simion, spune vicepreşedintele Romanian Business Leaders.
Propunerile economice ale cuplului Simion-Georgescu nu doar că vor alunga investitorii străini din România, dar vor crea haos şi în ţară, avertizează Alexandru Lăpuşan. Ni se propune un sistem politic şi economic care este evident neperformant, iar exemplele Rusiei, Turciei şi Ungariei sunt evidente. La fel, ideea naţionalizării companiilor şi revenirea la un sistem pseudoceauşist poate fi îmbrăţişată doar de cei care n-au deloc educaţie economică. Vedem cât de prost administrează statul afacerile sale şi ne putem închipui cum ar fi ca şi alte companii să ajungă pe mâna unor conduceri politice.
Din perspectiva sa de absolvent de Politehnică, dar şi de Cibernetică la ASE, Alexandru Lăpuşan explică felul în care s-a ajuns astă-toamnă ca mare parte din populaţie să voteze un necunoscut şi vorbeşte, pentru cititorii News.ro, despre ce efecte poate avea doctrina acceleraţionistă promovată de miliardarii tech din jurul lui Trump, dar şi despre cât de aproape este omenirea de momentul în care inteligenţa artificială va căpăta (sau nu) conştiinţă proprie.
10 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
Mai jos, interviul integral acordat de Alexandru Lăpuşan, CEO al companiei de IT Zitec şi vicepreşedinte al asociaţiei patronale Romanian Business Leaders:
„Avem nevoie de stabilitate, nu ne permitem modificări dramatice, nu ne permitem abateri de la traseul nostru occidental. Avem nevoie de un preşedinte şi de guvernanţi care să înţeleagă că problemele astea sunt serioase şi că va fi greu. Mi se pare incredibil cum noi, românii, ne jucăm acum, efectiv, cu bricheta pe lângă butelia de gaz!“
Matei Udrea: Bună ziua, domnule Alexandru Lăpuşan şi vă mulţumesc pentru amabilitatea de a-mi acorda acest interviu. Dacă aţi fi, să spunem, CEO-ul unei mari companii de IT din Occident şi aţi avea azi pe masă un dosar în care trebuie să decideţi dacă extindeţi afacerea în România, aţi face-o sau nu?
Alexandru Lăpuşan: Bună ziua, mulţumesc pentru invitaţie. Dar de ce să vorbim despre mari lideri din Statele Unite? Haideţi să vorbim de lideri din România! În momentul de faţă, noi ne uităm la a achiziţiona o companie de software din Turcia. Arată bine, e undeva, la vreo 30% din dimensiunea noastră. Şi acum vă întorc întrebarea: aţi cumpăra o companie din Turcia în condiţiile de faţă? Şi aici aveţi şi răspunsul pentru România. Încă nu suntem la nivelul dramatic din Turcia, dar suntem exact pe drumul care duce acolo! Prin urmare, poate că în următorii ani o investiţie ar putea să fie încă în regulă. Chiar dacă o să intrăm pe un drum al nebuniei, cred că business-urile vor fi afectate dramatic, dar vor supravieţui o vreme. Cred că e posibil ca pe termen mediu şi mai ales scurt, cineva din afara României să se uite la zona de investiţii. După care probabil vor fi cei care vor intra într-o zonă de relaţii economice anormale, pe stilul PSD. Exact aşa se va întâmpla şi mai departe! Şi probabil atunci o să vedem anumiţi investitori care se înţeleg foarte bine chiar cu o conducere care nouă ni se pare haotică şi şi liberală.
Matei Udrea: Am făcut acum câteva zile un interviu cu analistul fiscal Adrian Benţa, dânsul îmi spunea că principala temere a antreprenorilor, mai ales a celor străini, este acea prevedere din programul lui Călin Georgescu de naţionalizare mascată a companiilor. În programul dânsului se menţionează că trebuie ca minimum 50% din acţiunile tuturor companiile care există în România să fie ori ale statului, ori al unui cetăţean român. De aceea vă întrebam dacă investitorii din alte ţări ar mai putea fi interesaţi să bage bani în România.
Alexandru Lăpuşan: Acum, na, suntem doi aici, în această cameră, şi o să ne citească oameni care sunt în acelaşi spectru ca şi noi. Cred că suntem toţi de acord că este o direcţie complet aberantă şi care nu poate decât să distrugă economia României. Pe de altă parte, ştim că suntem români şi tot timpul găsim căi prin care să fentăm. Au găsit românii căi pentru a-l fenta pe Ceauşescu cât s-a putut, cred că vom găsi căi să supravieţuim şi în condiţii vitrege. Şi, de asemenea, mai sunt nişte ţări, evident nedemocratice – unele nici n-au Constituţie, că de pe aici vine genul ăsta de idei, din zona acestor ţări – în care există prevederi asemănătoare. Şi se găsesc soluţii! Se găseşte cetăţeanul local care, ce să vezi, reprezintă fix multinaţionala. Este un discurs, din punctul meu de vedere, nici măcar populist, ci efectiv idiot! Nu găsesc un alt cuvânt! Să crezi că aşa câştigă ceva ţara asta este o prostie. Cu siguranţă că dăunează, cu siguranţă că investitori spilcuiţi vor evita ţara şi vom atrage Ghiţă locali şi Ghiţă străini! Din ăştia o să avem!
„Poţi să-l scoţi pe Ghiţă din ţară, dar nu poţi să scoţi mafia lui din ţară! Uitaţi-vă la câte firme sârbe câştigă licitaţiile statului!“
Matei Udrea: Ghiţă cu titlu generic sau Ghiţă referitor la Sebastian Ghiţă?
Alexandru Lăpuşan: Păi, pe Ghiţă n-avem cum să-l mai atragem, că el nici n-a plecat! Ca să zic aşa, poţi să-l scoţi pe Ghiţă din ţară, dar nu poţi să scoţi mafia lui din ţară! Uitaţi-vă la câte firme sârbe câştigă licitaţiile statului!
Matei Udrea: Ce aşteptări aveţi de la următorul preşedinte şi de la următorul guvern?
Alexandru Lăpuşan: După cum a spus şi ministrul de Finanţe miercuri, în prima zi a summit-ului Romanian Business Leaders, avem două drumuri în faţa noastră, dacă ar fi să simplificăm – pentru că, evident, pot fi foarte multe ramificaţii. Avem o variantă cu „hard landing“ (în engleză, însemnând „aterizare dură“ – n. red.), pentru că suntem într-un deficit între venituri şi cheltuieli la nivel de stat înfricoşător!
Matei Udrea: Adică?
Alexandru Lăpuşan: Bate undeva, la 20-30%, depinde cum îl calculezi. Şi cealaltă variantă este de „very hard landing“ („aterizare foarte dură“, din engleză – n. red.). În momentul în care pui un nebun, un aventurier la butoane şi o să vedem un guvern în care sunt cooptaţi tot felul de oameni care n-ajung nici la nivelul şoferilor de pe vremea lui Adrian Năstase, nu te poţi aştepta la măsuri decente, luate cu cap, care să minimizeze situaţia urâtă în care suntem. Situaţie în care ne-au adus exact partidele-sistem din ultimii ani. Că ei ne-au adus aici cu zâmbetul pe buze şi cu toate pomeniile electorale din anii trecuţi! Ei ne-au adus şi sunt şanse foarte mari ca, în cazul unui rezultat pozitiv pentru tabăra iraţională, tot pe ei să-i vedem la butoane! Poate cu altă haină de partid, dar tot ei vor fi acolo. Acel „very hard landing“ nu cred că va fi uşor de tolerat în primul rând fix de populaţia care votează acum această zonă iraţională!
Matei Udrea: Dar dumneavoastră, ca om de afaceri, ca proprietar al unei mari companii din România şi din zona IT – care este tehnologie de vârf – ce aşteptări aveţi de la oamenii care urmează să preia puterea începând din 19 mai? Pentru că, de fapt, noi vorbim de o preluare totală a puterii. Acum avem un guvern interimar. Va fi un nou preşedinte care va numi un nou guvern pe placul său. Deci, practic, se schimbă puterea în România. Ce aşteptaţi de la aceşti oameni să facă pentru a atenua aterizarea dură despre care aţi vorbit?
Alexandru Lăpuşan: Mă tem că, prin natura lor, prin natura discursului lor, prin natura nivelului lor intelectual – nu pot să mă refer la doctrină, pentru că doctrina pe care am auzit-o, mai ales de la guru Georgescu, este efectiv doar o poveste rusească vândută şi împachetată pentru români – odată ce intră în cameră, vor înrăutăţi dramatic situaţia în care ne aflăm! Gândiţi-vă că anul trecut a fost primul an în care hemoragia de talente şi de creiere din România nu numai că s-a oprit, dar a început să se inverseze! Am început să avem oameni pregătiţi, de la ingineri la cadre medicale şi la specialişti care au început să se întoarcă în ţară. Şi au venit mai mulţi specialişti în ţară decât au plecat.
Matei Udrea: Aţi sesizat lucrul ăsta?
Alexandru Lăpuşan: Este mai mult decât sesizat, este dovedit de cifre! Este şi văzut în practică de mai mulţi antreprenori. Dar este deja pe numere dovedibil.
Matei Udrea: Şi credeţi dumneavoastră că dacă vine preşedinte George Simion, această tendinţă se va stopa?
Alexandru Lăpuşan: Cred că vom ajunge din nou într-o zonă de hemoragie de talente, pentru că oamenii nu se vor simţi în siguranţă să trăiască aici! E în siguranţă firma mea? Dacă firma mea de succes este străină şi n-are 50% capital românesc, job-ul meu mai este sigur? Fabrica aia, unde s-a dus domnul Simion şi s-a pupat cu doamnele de acolo, nu e românească! Doamnele de acolo ce fac dacă italianul ăla pleacă? O să preluăm tot noi şi o să gestioneze tot statul? Păi, noi ştim cum a gestionat statul toate întreprinderile noastre! Vedem astăzi cât de bine gestionează statul ţara! De unde să credem că avem vreo şansă? O să ne distrugem toată economia! Deci, cred că oamenii văd aceste lucruri şi există acest risc ca, în momentul în care vom vedea un Simion, un PSD-AUR la guvernare, să fie un şoc puternic şi vom pierde fix oamenii de care are nevoie România mai mult!
„Gândiţi-vă şi la partidele noastre. Se vede că nivelul lor de calitate a scăzut permanent. Criteriile pe care le au pentru promovare în cadrul partidului nu sunt pe merit! Ăsta e un sistem prin care ajungi să ai un prim-ministru care spune «trebie» în mod repetat. Aceşti oameni sunt propulsaţi şi în acest nou partid care se poziţionează antisistem acum. Şi nu e deloc antisistem! Sunt exact aceleaşi reţete, doar că la un nivel de calitate mult mai jos!“
Matei Udrea: Rugămintea mea ar fi să încercaţi să explicaţi, pentru românii care sunt poate în străinătate, poate în România, dar nu au un business şi sunt doar angajaţi, ce înseamnă în mod concret aceste temeri ale dumneavoastră. Ca să înţeleagă toată lumea despre ce e vorba, dincolo de chestiunile abstracte. S-ar putea spune că nu e o problemă dacă pleacă unii, că vin alţii în loc.
Alexandru Lăpuşan: E bună întrebarea, însă cred că e un răspuns foarte dificil! Şi înainte să ajung la o încercare de a răspunde aş atinge nişte statistici. Într-un studiu realizat recent, în martie, am văzut că avem nişte semnale pozitive, respectiv o orientare pro-europeană a românilor, undeva, la aproximativ 80%. Asta defineşte clar dorinţa românilor de a fi europeni. De altfel, România a fost europeană ori de câte ori a putut. Ruşii nu ne-au lăsat să fim europeni, până la urmă. Noi, de când ne-am format ca naţie, am fost europeni şi cu ajutorul marilor puteri occidentale am reuşit să ne definim ca stat. Asta poate că uităm. Nu Estul ne-a ajutat. Deci, pe de o parte, vezi această informaţie, înţelegem că ne e mai bine spre Occident şi nu spre Est. Pe de altă parte, vedem o lipsă crasă de educaţie în zona economică şi financiară. Şi asta se vede din răspunsul la o altă întrebare: „Cum credeţi că ar trebui mai degrabă să fie conduse companiile din România?“. Un procent de peste 50% din oameni cred că statul ar putea să conducă eficient anumite companii. Şi de aici plecăm. Pentru că omul are credinţa că o companie poate fi condusă eficient de către stat, deşi se uită la companiile de stat actuale care sunt găuri negre. Avem…
Matei Udrea: Toată industria de armament e gaură neagră, de exemplu!
Alexandru Lăpuşan: Mai ales într-o perioadă în care ar putea să fie o super-oportunitate! Întrebarea e ce se va întâmpla? Deci, vedem astăzi că industria de stat, de la aeronautică până la cea de armament şi altele, sunt conduse dezastruos, pentru că sunt conduse de sinecuri politice! Şi sunt oameni acolo care primesc un salariu enorm ca să voteze cum trebuie. Oricât am vrea să romanţăm trecutul nostru de dinainte de 1989, industria noastră nu era performantă! Vindeam tractoare, dar nici CAER-ul nu le mai cumpăra, nici arabii nu le mai cumpărau, că erau proaste! Nu le refuzau pentru că ar fi fost bune! Prin urmare, ştii treaba asta sau, mă rog, poţi să alegi să ignori faptul că nu eram în performanţi înainte de ’89. Dar vezi după ’89 că nu suntem capabili să gestionăm bine întreprinderile de stat şi, totuşi, tu spui că un management de stat ar fi mai eficient. În momentul în care tu ai credinţa asta, cred că e greu să vii într-o întrebare şi să spui: „Ştii, hai să-ţi explic de ce fără antreprenori nu poţi să construieşti!“. De ce cineva care este numit politic va distruge orice întreprindere unde este trimis să conducă? Pentru că nu este calificat să facă asta! Pentru că nu este motivat decât de comanda politică! Şi când va primi o comandă să devalizeze, să dea un contract oneros, o va face, că aşa a fost numit acolo! De asemenea, nu-l recomandă nimic pentru a conduce oameni. Nu-l recomandă nimic pentru a livra eficienţă economică! E numit politic! Gândiţi-vă, până la urmă, şi la partidele noastre. Se vede că nivelul lor de calitate a scăzut permanent.
Matei Udrea: Chiar, de ce credeţi că s-a întâmplat acest lucru?
Alexandru Lăpuşan: Deoarece criteriile pe care ei le au pentru promovare în cadrul partidului nu sunt pe merit! Nu sunt tineri politicieni care merg la şcolile lor de tineret şi de acolo sunt recrutaţi şi propulsaţi în partid pentru că sunt foarte dinamici, pentru că vin şi au iniţiative locale, europene. Să fim serioşi! La aproape toate tinerele speranţe te uiţi în linia doi şi vezi un tată foarte bine ancorat în sistemul post-decembrist! După care vezi că, prin noaptea cuţitelor lungi repetată, apare altcineva la conducere. Păi, ăsta e un sistem prin care ajungi să ai un prim-ministru care spune „trebie“ (în loc de „trebuie“, aluzie la Marcel Ciolacu – n. red.) în mod repetat. Şi ăla a fost primul ministru al României, care spune „trebie“! OK, poate să pară un mizilic faptul că poceşte un cuvânt – în mod repetat, de altfel –, dar este o manifestare clară a unei lacune pe zona de educaţie, de cultură, de… Din orice unghi alegi să te uiţi, nu arată bine! Şi aceşti oameni sunt propulsaţi de actualul sistem valabil şi pentru acest nou partid care se poziţionează antisistem acum. Şi nu e deloc antisistem!
Matei Udrea: Vorbiţi de AUR!
Alexandru Lăpuşan: Exact! Şi merge pe aceleaşi reţete. Sunt exact aceleaşi reţete, doar că la un nivel de calitate mult mai jos!
„Bulgarii au reuşit să treacă mai mult de 12 legi, în ultimii doi ani, care stimulează zona antreprenorială. La ei, de exemplu, legea identităţii persoanei şi zonele sensibile informatice au fost făcute împreună cu societatea civilă! La noi, legile au fost scrise de serviciile de telecomunicaţii secrete! Cam asta e problema!“
Matei Udrea: Care ar trebui să fie priorităţile noii puteri în ceea ce priveşte industria IT? Ce ar trebui să facă următorul guvern ca acest sector să funcţioneze mai bine în România, să se dezvolte? Asta, pentru că vorbim de o industrie care e de vârf la nivel mondial.
Alexandru Lăpuşan: Păi, oricum, la nivel de sector avem acum o problemă compusă. Suntem într-un moment, în piaţă, în care cererea de servicii de IT, şi mai ales pe zona de outsourcing (externalizarea unor servicii sau procese IT către o companie terţă – n. red.) a scăzut la nivel global. Majoritatea sectorului de IT din România este în zona de ousourcing, şi prin outsoucing înţeleg mai degrabă body leasing (închirierea de specialişti IT de la o companie furnizoare către o altă companie, pentru o perioadă determinată de timp – n. red.), deci oamenii închiriaţi cu ziua, cu luna, cu anul, nu mă refer la externalizarea de proiecte. Exact în acest moment tovarăşii din guvernul pe care, iată, nu-l mai avem de câteva zile s-au gândit ca, peste noapte, în 3 zile, să elimine brutal toate facilităţile fiscale! Evident că acele facilităţi fiscale pentru IT trebuiau să fie eliminate. Nu dezbatem dacă ele trebuiau să dispară sau nu. Doar că a lipsit cu desăvârşire orice înţelegere şi preocupare de a vedea ce alte instrumente echitabile pot fi introduse. E bine să nu avem facilităţi, dar trebuie să avem instrumente echitabile, care de altfel sunt utilizate de alte ţări chiar din regiune. Mă refer la Polonia, mă refer la Bulgaria. Fie că e vorba de cadrul legislativ, fie că e vorba de măsuri fiscale, dar nu facilităţi. Ci măsuri care să stimuleze zona de cercetare-dezvoltare, care să stimuleze reţinerea de talente în ţară, atragerea chiar de talente din alte ţări.
Matei Udrea: Şi cum faci asta?
Alexandru Lăpuşan: Păi, putem să ne uităm la vecinii noştri bulgari! Cred că e sperietoarea cea mai mare, dacă şi bulgarii o fac şi noi nu o facem... Poate în ceasul al 12-lea… Şi, ca paranteză, să ştiţi că şi ei fac la fel! Adică şi ei se uită la români şi zic: „Dacă a făcut România, hai să facem şi noi!“. Poate că folosim cumva această rivalitate într-un sens pozitiv. Ei au reuşit să treacă mai mult de 12 legi, în ultimii doi ani, care stimulează zona antreprenorială.
Matei Udrea: Concret, cum să stimuleze? Ce ar putea să facă un guvern?
Alexandru Lăpuşan: Au venit şi au făcut legi care permit mai uşor studenţilor care au studiat în Bulgaria să rămână în Bulgaria! Au zis: OK, formăm oameni, au stat 4-5 ani la noi, deja s-au integrat cumva cultural, de ce nu-i vrem pe cei mai buni să rămână la noi, să producă valoare aici? Că suntem daci, de asta nu-i vrem? Şi ei sunt cu tracii, de-asta semănăm foarte tare la capitolul ăsta. Totuşi, au înţeles treaba aceasta. La ei, de exemplu, legea identităţii persoanei şi zonele sensibile informatice au fost făcute împreună cu societatea civilă! La noi, legile au fost scrise de serviciile de telecomunicaţii secrete! Cam asta e problema! Ei s-au mişcat, au aceste pachete. Mai sunt o grămadă pe care le-au făcut şi în care societatea civilă a lucrat strâns cu ministerele, cu politicienii şi au trecut aceste legi. Evident, cu dificultăţi, cu procese foarte lungi, cu multe amendamente în Parlament. Nu e uşor şi situaţia în Bulgaria nu e neapărat simplă din punct de vedere politic! Şi totuşi, s-a putut. La noi, nu!
Matei Udrea: Chiar am o curiozitate, şi aici apelez la calitatea dumneavoastră de vicepreşedinte la Romanian Business Leaders. V-au căutat în ultimii 5 ani, să zicem, guvernanţii români ca să vă ceară părerea pe anumite iniţiative legislative?
Alexandru Lăpuşan: Da, cu siguranţă! Au fost mai mulţi miniştri foarte deschişi pentru o comunicare şi aş spune că nu au simulat. Chiar dacă poate sunt contestaţi... Na, până la urmă, ca politician trebuie să rezişti la aşa ceva, dar i-am văzut că sunt cu adevărat interesaţi să asculte şi când le-am atras atenţia că „Hei, uite, aici nu e bine gândită norma asta, o să încurce, poate o să vă încurce şi pe voi“, mie mi s-a părut că au ascultat, că au fost foarte, foarte deschişi. Am avut colaborări foarte bune. În cadrul Romanian Business Leaders există mai multe task-force-uri. Task-force-ul de fiscalitate, de exemplu, a fost campion la capitolul acesta şi suntem foarte bucuroşi de aceste rezultate. Revenind: uitându-mă la ce se poate în Bulgaria, vreau şi eu mai mult! Vreau şi eu!
Matei Udrea: Deci, nu e suficient!
Alexandru Lăpuşan: Nu e suficient şi cu siguranţă că putem împreună mai mult. Cred că s-au legat nişte punţi între spaţiul ministerelor şi al funcţionarilor de acolo şi societatea civilă, fie că e vorba de Romanian Business Leaders, fie că e vorba de alte asociaţii patronale. Există mai multă comunicare decât în trecut. În trecut, comunicarea era mai degrabă ceva la vârf. Preşedintele unui patronat sau asociaţii vorbea direct cu ministrul şi făceau ceva. Acum chiar se lucrează real la nivel de task-force-uri, se lucrează pe texte. Nu mai e la nivelul de „ştiu eu pe cineva“. Ăsta e un progres într-o direcţie foarte bună şi sperăm că oamenii din aceste ministere-cheie, până la urmă, vor fi deschişi în continuare, pentru că au văzut că nu venim cu parti-pris-uri, nu venim să promovăm interesele unei firme anume sau ale unui grup de firme, ci vrem să fie mai bine. Inclusiv i-am sprijinit în momentul în care au venit cu informatizările neplăcute, poate, pentru unii antreprenori. Mă refer la e-factura, mă refer la e-transport, la toate lucrurile astea. Şi am încercat să facem această tranziţie cât mai uşoară reparând din problemele generate de acolo. Evident că şi procesul ăsta putea să fie mai bun, să existe o consultare mai bună, anterioară. De foarte multe ori lucrăm reactiv pe un text care-ţi este trântit în faţă şi ai 3 zile să dai o părere. Acolo ar trebui să mai fie un pic de lucru, dar asta ţine şi de modul în care ei se organizează. Când toate lucrurile trebuie făcute pe repede înainte, că aşa ai primit ordin, să ieşi cu ordonanţa sau cu altceva, îi înţeleg şi pe ei că n-au când să vină să se consulte. Dar vă repet, avem exemplul lângă noi, la Sud de Dunăre, şi poate că reuşim să replicăm măcar o parte din ce au reuşit ei.
„Modul ăsta heirupist de a veni foarte târziu cu cerinţele, cu caietele de sarcini, cu consultările de piaţă pe zona de PNRR cu jaloane fixe ne duce iar într-o risipă! De asta o să avem o absorbţie foarte mică şi de asta inclusiv unde o să se facă absorbţia va fi o provocare foarte mare să fie livrate sisteme de calitate“
Matei Udrea: De ce credeţi că tot ce ţine de partea informatică a statului merge îngrozitor de prost şi este eşuat? Aveţi părinţi, cu siguranţă vi s-au plâns cel puţin o dată că au mers la doctor sau la farmacie şi nu mergea sistemul informatic. Era un coşmar când a apărut e-factura. Site-urile autorităţilor merg prost şi sunt vechi, spre deosebire de site-urile firmelor care merg excelent. Mie nu mi s-a întâmplat vreodată să accesez site-ul companiei de telefonie mobilă, să-mi plătesc factura online, şi să am vreo problemă.
Alexandru Lăpuşan: Acum, ca să fim oneşti, că asta ne dorim până la urmă, România onestă, nu e chiar aşa. Şi în mediul privat se întâmplă să nu meargă lucrurile, să fie downtime-uri pentru sistemele care ne afectează, dar în spate sunt echipe care lucrează imediat, le remediază şi mergem mai departe. Şi sunt mai degrabă excepţii.
Matei Udrea: Exact!
Alexandru Lăpuşan: Nu putem să ne aşteptăm de la un sistem informatic că este infailibil. Motivele pentru care stăm prost la capitolul ăsta sunt multiple şi ele apar în anumite situaţii. Nu ştiu dacă avem timp să facem neapărat o radiografie aici, dar în primul rând avem o lege proastă a achiziţiilor publice şi este o lege de care nimeni, din spectrul politic, nu doreşte să se apuce. E evitată!
Matei Udrea: De ce?
Alexandru Lăpuşan: Este foarte rigidă, în primul rând, şi nu este aliniată pentru a asigura succesul proiectelor. Mai degrabă au încercat cumva să se protejeze de anumite firme care au abuzat în trecut. Unele au dispărut, unele, din păcate, încă mai există, au abuzat de sistemul de licitaţii publice şi au luat chiar ostatice anumite instituţii! Ştim cu toţii ce s-a întâmplat când am realizat că informaţiile legate de cărţile noastre de muncă sunt la firma lui Ghiţă (Sebastian Ghiţă – n. red.), nu sunt la statul român!
Matei Udrea: Da!
Alexandru Lăpuşan: Şi evident că am arătat cu degetul către el. Dar vorba altui descurcăreţ, „Protejaţi-vă statul, domnilor!“.
Matei Udrea: Sorin Ovidiu Vântu a spus asta.
Alexandru Lăpuşan: Da, Vântu! Dar cine a semnat contractul ăla de la instituţia respectivă? Cine a semnat că datele nu sunt ale instituţiei sau că n-are acces la ele? Problema este că, dacă ai oameni care nu se pricep în partea aia sau sunt corupţi, iar în partea cealaltă afacerişti de genul ăsta, e normal că noi, cetăţenii, vom plăti efectiv taxe ca proştii şi vom primi nimic în schimb! Mai sunt şi alte motive. De exemplu acum, în zona de PNRR, sunt nişte jaloane faţă de care ei se mişcă dificil cu organizarea, cu ieşirea publică pe zona de licitaţie, cu caietele de sarcini, şi rămâne foarte puţin timp până la termenul dat de jalon. Iar ei renunţă cu greu la dorinţele de informatizare, pentru că vor, îşi doresc cu onestitate să aibă un sistem bun. Dar nu sunt realişti când văd că în loc de 17 luni, cât ar fi trebuit să aibă proiectul ăla, mai au doar 6 până la jalon. Şi atunci vin şi cer firmelor să facă toată nebunia aia în doar 6 luni, în aceiaşi bani. Asta se face, până la urmă, o firmă va dori să ia acel contract. Dar este evident că asta va duce la o scădere dramatică a calităţii! Că n-ai de unde! De undeva trebuie să scazi! Nu mai vorbesc că pe acest flux mai ai situaţii cum a fost cazul nostru, de exemplu: pentru o licitaţie pe care am câştigat-o şi am implementat-o şi recepţia s-a făcut de Autoritatea pentru Digitalizarea României, am mai avut şi o contestaţie făcută cu rea-intenţie, la care am mai pierdut încă o lună până a fost soluţionată. Deci, iată că şi modul ăsta heirupist de a veni foarte târziu cu cerinţele, cu caietele de sarcini, cu consultările de piaţă pe zona de PNRR cu jaloane fixe ne duce iar într-o risipă! De asta o să avem o absorbţie foarte mică şi de asta inclusiv unde o să se facă absorbţia va fi o provocare foarte mare să fie livrate sisteme de calitate. Mai sunt şi alte motive în zona asta, e o discuţie întreagă de ce nu merge treaba asta, dar totuşi aş vrea să închei spunând că nu sunt tocmai de acord cu tine când spui că toate sistemului statului nu merg. Încep să existe sisteme care funcţionează, chiar dacă sunt pe ici, pe colo. Şi n-o să mă refer la ghişeul.ro pentru că, na, până la urmă, asta este singura laudă cu care o să vedem tot timpul politicienii că ies în faţă şi ăla e un sistem care a fost făcut de societatea civilă, de o asociaţie şi pe urmă dat către Autoritatea pentru Digitalizarea României! E mai uşor să nu-l distrugi când merge, mai greu e să-l faci să ajungă acolo. Încep să apară sisteme informatice care sunt livrate cum trebuie, însă provocarea este puternică. Iată, acum s-au cheltuit o grămadă de bani pe nişte centre de date şi pe ceea ce se numeşte în mod impropriu Cloud-ul guvernamental.
Matei Udrea: Da, chiar mă gândeam să discutăm despre el.
Alexandru Lăpuşan: Mergeţi şi verificaţi un pic cât de bine stă implementarea acestui Cloud! Acum, de exemplu, sunt licitaţii de a migra instituţiile statului pe acest Cloud. Păi, pe ce să-l migrezi dacă ăla încă nu merge? E foarte dificil, în zonele decidente ale statului nu există suficienţi specialişti, este greu să fie atraşi pe salariile care sunt acolo şi, prin urmare, cred că suntem condamnaţi să cheltuim foarte puţini din banii pe care am fi putut să-i absorbim de la PNRR. Iar cel puţin în zona asta, de informatizare, cred că avem şi un risc de a-i cheltui prost!
„Ne întoarcem la o pătură de oameni care sunt într-o zonă de frustrare, care nu reuşesc să fie competitivi în viaţa de astăzi şi care, practic, vor să se răzbune pe cei care reuşesc să construiască ceva! Este o răzbunare, pentru că vor spune: «De ce el să aibă şi eu nu? Ce, eu nu merit?»“
Matei Udrea: Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, principalele pericole pentru traiectoria României? Mă refer atât la economie, cât şi la ţară, în general, la societate şi politică. Mă adresez dimensiunii omului de afaceri, dar nu numai. Pe lângă faptul că sunteţi om de afaceri, sunteţi şi cetăţean al României.
Alexandru Lăpuşan: Mie mi-e şi greu să separ aceste două pălării, să spun că asta este fix raţiunea de antreprenor şi asta este fix raţiunea de cetăţean. Mi-e greu să mă sparg între ele. Şi latura mea civică este destul de pronunţată, ca să spun aşa, de la sprijinul pe care îl ofer pe unde pot în proiecte civice la faptul că mă implic şi personal în ele. Am fost observator independent la mai multe alegeri, chiar pe aici, prin fiefurile Giurgiului…
Matei Udrea: Interesant!
Alexandru Lăpuşan: Da, foarte interesant! Multe lucruri poţi să vezi acolo! Când cobor de aici, din birou, nu neapărat iau maşina, merg foarte mult cu metroul.
Matei Udrea: Vă imersaţi în viaţa Bucureştiului.
Alexandru Lăpuşan: Dar să ştiţi că sunt mulţi oameni de afaceri de foarte mare succes cu care te poţi întâlni în metrou! Începem să avem şi noi generaţia asta care nu trebuie neapărat să meargă cu limuzină şi cu şofer până la restaurant. Ce să vă spun, sunt efectiv înfricoşat de faptul că în ţara noastră putem să fim deraiaţi de la traseul ăsta occidental, cu toate bubele pe care am reuşit să le creăm, şi să ne apropiem mai degrabă de ce vedem în Ungaria sau Turcia. Mă uit în Bulgaria, că tot am vorbit despre ei, şi văd că discută despre legea agentului străin, fix legea rusească pe care vor s-o introducă. Şi mi-e teamă că foarte, foarte uşor putem să ajungem într-o zonă complet iliberală. Poate nu chiar într-o zonă totalitară, că, până la urmă, mai sunt interese americane pe aici, n-or să ne lase chiar să ajungem acolo, dar cred că un stat slab, un stat care este uşor de controlat, în momentul de faţă, face foarte bine jocul marilor sau fostelor mari puteri. Şi, prin urmare, dacă ţii la ţara asta, cred că ar trebui să zici: „Băi, cum putem să fim noi mai puternici?“. Şi suntem mai puternici dacă suntem doriţi ca destinaţie, dacă vin turişti aici, nu fug de noi, dacă vin doctori sau ingineri străini să lucreze aici pentru noi, dacă avem firme străine care vin să investească aici, dacă noi putem să creştem firme româneşti care să vândă în afară. Ori, tot discursul ăsta pe care nici nu pot să-l calific ca iliberal, ci mai degrabă dughinist, auzit de la zona acestor guru din ultima vreme ne duce fix acolo! Nu avem cum să creăm valoare! Avem dovezile la care ne putem uita: statele care implementează aceste sisteme nu sunt mai performante! Vedeţi ce bine o duce lira în Turcia! Uitaţi-vă ce performantă e armata Rusiei! Păi, de ce, dacă sistemul ăsta ar fi bun?
Matei Udrea: De ce nu dă randament?
Alexandru Lăpuşan: Pentru că nu dă performanţă! Şi atunci ne întoarcem la o pătură de oameni care sunt într-o zonă de frustrare, care nu reuşesc să fie competitivi în viaţa de astăzi şi care, practic, vor să se răzbune pe cei care reuşesc să construiască ceva!
Matei Udrea: Deci dumneavoastră consideraţi că e un fel de răzbunare ce se întâmplă acum?
Alexandru Lăpuşan: Este o răzbunare, pentru că vor spune: „De ce el să aibă şi eu nu? Ce, eu nu merit?“. Şi normal că fiecare, când ne uităm în oglindă, spunem că merităm! Dar ar trebui, poate, să ne putem face o analiză ceva mai critică. Până la urmă, hei, deciziile pe care le-am luat sunt ale mele, au fost bune? Puteam să fiu pe o traiectorie mai bună? Cât timp oamenii ăştia nu-şi pun aceste întrebări şi ei sunt cei mai mândri şi frumoşi dintre traci, atunci da, trebuie să găsim vinovaţi! Şi vinovaţii vor fi cei care o duc mai bine.
„Astă-toamnă am văzut jocurile uzuale ale partidelor principale, dar în speţă ale PSD-ului, prin intermediul primarilor. Au fost prost organizaţi şi peste asta a venit, într-adevăr, şi o manipulare pe zona de Tiktok. Şi, pe un trend de dezinformare de mulţi ani, toate au creat furtuna perfectă prin care un absolut neica-nimeni, pe care nu îl cunoştea poporul român, a ajuns în două săptămâni să fie salvatorul naţiei!“
Matei Udrea: Dumneavoastră sunteţi absolvent de Politehnică…
Alexandru Lăpuşan: Vorba lui Ţiriac, şi de Politehnică! Sunt şi absolvent de ASE, de Cibernetică.
Matei Udrea: Cu atât mai bine! Aveţi şi companie de IT. Ce credeţi că s-a întâmplat la alegerile din toamna anului trecut? S-a tot discutat că a fost o operaţiune online de război hibrid, de influenţare a algoritmilor pe Tiktok… Cum aţi văzut dumneavoastră toată povestea asta?
Alexandru Lăpuşan: Am văzut jocurile uzuale ale partidelor principale, dar în speţă ale PSD-ului, jocurile electorale implementate prin intermediul primarilor, pe care le-am văzut de altfel şi în prima linie. V-am spus că am fost observator în mai multe alegeri, din Singureni până la Rahova! Am fost şi la Rahova când era domnul Voiculescu şi studia acolo la celula VIP. Atunci am fost să-l ajut să voteze, dar nu şi-a manifestat spiritul civic şi n-a votat atunci. Deci, cred că s-au şi jucat cu această maşinărie de partid încercând să bage voturi astfel încât să ajungă candidatul lor împreună cu un candidat dezirabil, cum îl vedeau ei. Au fost prost organizaţi la capitolul campanii online şi campanii de primărie – şi asta s-a văzut. Văzând cifrele, şi-au schimbat strategia în timpul zilei de 24 noiembrie. Şi peste asta cred că a venit, într-adevăr, şi o manipulare pe zona de Tiktok. E o platformă care permite şi...
Matei Udrea: Dar cum se poate face? Mă uitam pe Tiktok şi, începând cu ultimele zile înainte de alegeri, erau câte 20 de postări, una după alta, toate cu Călin Georgescu. Şi toate îl înjurau pe Ciolacu. Chestie care a explodat atunci, după care a dispărut la fel de brusc, ca şi cum n-ar fi fost.
Alexandru Lăpuşan: Da, pentru că este o chestiune artificială, nu este un trend popular! Doar că, uite, după ce omul a fost expus foarte mult la o anumită idee, şi-o asumă şi crede că ideea este a lui mai departe şi e gata să moară pentru guru. Dar cu o săptămână înainte nu-l ştia pe guru!
Matei Udrea: Da, exact!
Alexandru Lăpuşan: Mă întreb, dacă ar veni Iisus, ar fi la fel de vehemenţi? Cred că mai puţin decât… Că n-are pantaloni roşii, probabil. Cred că instrumentele au fost multiple. Pentru unele dintre ele există dovezi. Unele s-a dovedit clar că au fost finanţate inclusiv de partidele politice, deşi n-am mai văzut după aia pe nimeni să încerce să facă justiţie. Deci am văzut campanii finanţate de PNL „din greşeală“, care s-au dus în zona de influenceri, prin care s-a cumpărat, practic, publicitate electorală mascată. Gândite bine, sincronizate, peste care se suprapun boţi, conturi false care vin şi răspund cu AI (inteligenţă artificială – n. red.) în spate şi ai impresia că sunt oameni reali. Deci, mai multe tehnici de genul ăsta. Şi, evident, pentru genul ăsta de orchestrare, nu mai poţi s-o faci la nivelul de agenţie de publicitate din România sau marile genii din staful unui partid. E clar că este o intervenţie din partea unor echipe foarte specializate pe tipul ăsta de atac. Că nu e nicio îndoială aici: de mai multă vreme suntem sub atac direct! Nu-l vedem, că este online…
Matei Udrea: Din partea Rusiei?
Alexandru Lăpuşan: Din partea Rusiei cu siguranţă! Dar în ultima vreme începi să nu mai fii sigur unde e peretele la care să stai cu spatele. Că, în momentul de faţă, parcă şi din partea MAGA vin şi au venit atacuri susţinute împotriva României prin Elon Musk, prin tot felul de păcălici care sunt promovaţi pe X ca mari influenceri. Deci, cred că a fost un set de astfel de măsuri şi, pe un trend de dezinformare de mulţi ani, toate au creat furtuna perfectă prin care un absolut neica-nimeni, pe care nu îl cunoştea poporul român, a ajuns în două săptămâni să fie salvatorul naţiei!
Matei Udrea: Ce mesaj le-aţi transmite candidaţilor la Preşedinţie, ca venind de la un şef de companie din IT? Îi avem pe George Simion şi Nicuşor Dan.
Alexandru Lăpuşan: Avem nevoie de stabilitate, nu ne permitem modificări dramatice, nu ne permitem abateri de la traseul nostru occidental. Avem nevoie şi de un preşedinte şi de guvernanţi care să înţeleagă că problemele astea sunt serioase şi că va fi greu. Avem nevoie să aplicăm măsurile potrivite şi să colaborăm cu societatea civilă şi cu companiile private, evident, ca să suferim cât mai puţin. Nu avem timp de chestiuni populiste! Nu ne mai permitem! După alegeri, o să vedem destul de repede! De fapt, am început deja să vedem, prin fluctuaţiile cursului valutar, că începe să se termine perioada de miere pe care am avut-o în ultimii ani.
Matei Udrea: Petrecerea.
Alexandru Lăpuşan: Petrecerea, da! Petrecerea pe care sper să nu o plătească doar mediul privat. Trebuie un dialog cu forţele care construiesc România. Şi aici mă refer în primul şi în primul rând la antreprenorii români! Evident că trebuie să discute foarte bine cu companiile multinaţionale mari care vin şi au fabrici de maşini, care au reţele de retail. În momentul în care arunci din nou bombe pe stil PSD, acum pe stil AUR, de tipul „punem 1% impozit pe toată cifra de afaceri“, pur şi simplu se rupe filmul! E clar că oamenii nici nu înţeleg ce înseamnă o astfel de măsură şi cât de rău face, până la urmă, României! Cam de asta avem nevoie şi sunt destul de sceptic că o s-o găsim pe partea de guvernare. Există o şansă cu un preşedinte profesionist, cu un preşedinte serios şi care să permită o coaliţie de guvernare care să fie aliniată la aceste valori. Avem o şansă, dar şi aşa o să fie greu! Şi, prin urmare, mi se pare incredibil cum noi, românii, ne jucăm acum, efectiv, cu bricheta pe lângă butelia de gaz!
„«Brave new world» a fost scrisă ca o carte de science-fiction, nu a fost scrisă ca manual de instrucţiuni! Şi este folosită ca manual de instrucţiuni, până la urmă! Da, poate să fie şi ăla un viitor pentru o anumită parte din omenire, ei să-şi ţină pentru ei medicamentele, tratamentul eficient împotriva cancerului, iar restul să fie după zid“
Matei Udrea: Ultima întrebare vizează cu totul alt domeniu. Domnule Lăpuşan, sunt convins că urmăriţi ce se întâmplă la nivel mondial în industria IT şi v-aş întreba ce părere aveţi despre doctrina acceleraţionistă pe care o promovează, de exemplu, Peter Thiel (miliardar american, co-fondatorul PayPal, Palantir Technologies, investitor la Facebook şi profesor la Universitatea Stanford care susţine că democraţia stă în calea capitalismului şi împiedică inovaţia, de aceea trebuie distrusă – n. red.) şi care pare să fie susţinută şi de alţi şefi ai unor giganţi tech din Statele Unite?
Alexandru Lăpuşan: Mie îmi place să mă uit la filme science-fiction şi îmi plac foarte mult distopiile. Nu pentru că ar fi frumoase, unele mai au şi happy-ending-ul ăla american. Văd direcţia în care se duc ei ca o direcţie distopică prin care oameni care controlează deja averi enorme şi au putere economică şi socială enormă, până la urmă îşi pun preşedinţi! Vezi cazul de faţă (aluzie la Donald Trump – n. red.). Nu este o gândire care are ca prioritate binele populaţiei. Nu cred că se gândesc să le fie bine şi ălora amărâţi, ca să zic aşa. Sunt departe de o direcţie socialistă! Nu că aş fi eu socialist, dar într-o zonă în care îţi doreşti oraşele tale, în care să fie specialiştii tăi aleşi şi angajaţi pe anumite procente, sună îngrozitor de… Nu ştiu… „Brave new world“ a fost scrisă ca o carte de science-fiction, nu a fost scrisă ca manual de instrucţiuni! Şi este folosită ca manual de instrucţiuni, până la urmă! Da, poate să fie şi ăla un viitor pentru o anumită parte din omenire, ei să-şi ţină pentru ei medicamentele, tratamentul eficient împotriva cancerului, iar restul să fie după zid.
Matei Udrea: Practic, să se împartă omenirea în două specii?
Alexandru Lăpuşan: Cam asta e distopia către care filozofia lor mi se pare că se îndreaptă! Tăind toate detaliile şi făcând, aşa, un zoom-out, cam asta mi se pare că îşi doresc. Nu cred că este o chestiune bună şi, de altfel, nici nu cred că este o chestiune sustenabilă din perspectiva mea, pentru că oamenii tot timpul îşi doresc mai mult. Cei care se vor naşte într-un astfel de sistem, o parte dintre ei, vor fi acei rebeli care tot timpul au dus omenirea mai în faţă şi care nu vor accepta şi vor vrea să schimbe ceva în sistemul ăla! Poate nu într-o generaţie, poate nu în 10, poate nu în 100, dar până la urmă o vor schimba! E un sistem care cu siguranţă nu este bun pentru noi, cei din estul Europei, şi poate nici pentru cei din restul Europei. Nu e o strategie bună pentru noi, dar suntem şi noi încă mici şi în Europa, din păcate, fragmentaţi.
„Nivelul curent de tehnologie poate să ne ajute foarte mult în eficientizare, în a elimina din activităţile umane care nu aduc valoare şi care, de fapt, nici măcar nu aduc satisfacţie pentru cel care le face. Nu cred că tehnologia curentă este o tehnologie care converge către ceea ce numim singularitate “
Matei Udrea: Chiar ultima chestiune. Asistăm chiar acum la această cursă între Statele Unite şi China, care ajunge primul la singularitate în privinţa inteligenţei artificiale. Dumneavoastră credeţi că se va atinge această singuraritate, momentul în care AI va căpăta conştiinţă proprie? Şi dacă da, în ce interval de timp credeţi că se va ajunge la acel punct de răscruce?
Alexandru Lăpuşan: Eu sunt foarte sceptic în direcţia asta! Subiectul AI este foarte popular, îl rostogoleşte şi cine-l înţelege, şi cine nu. Nu e eveniment în care să nu fie cineva pe scenă, să vorbească despre AI. Nivelul curent de tehnologie poate să ne ajute foarte mult în eficientizare, în a elimina din activităţile umane care nu aduc valoare şi care, de fapt, nici măcar nu aduc satisfacţie pentru cel care le face. Ăsta e un lucru bun şi nu există niciun indiciu că ar crea o disponibilizare masivă. Deşi predicţii au existat în sensul ăsta de mulţi ani, cifrele arată că se întâmplă fix pe dos! Tehnologizarea sporită duce la o eficienţă mai mare a întreprinderii care, crescând, are nevoie de mai mulţi oameni. OK, poate nu mai ai nevoie de mii de oameni care să facă suport telefonic, dar o să fie nevoie de ei ca să antreneze, să îmbunătăţească sisteme de AI sau să facă alte roluri în compania respectivă. Deci, asta e o direcţie care cred că este bună! Evident că vine la pachet şi cu folosirea pentru dezinformare şi va dura un pic până oamenii vor înţelege că, dacă văd un film pe mediile sociale, nu e neapărat adevărat. Ne-a luat mult timp să depăşim „hei, scrie în ziar, deci e adevărat!“, „hei, a vorbit cineva la televizor cu voce de popă, prin urmare, trebuie să fie adevărat!“. Astea le-am cam depăşit. O vom depăşi şi pe asta. Copiii noştri deja ştiu să detecteze fake news mult mai bine decât noi! Au crescut cu acest mediu, totul e să nu le distrugem foarte mult noi ţara, până când ajung ei să poată să se implice. Să nu le dăm maşina complet stricată! Ajungând la partea a doua a întrebării, eu nu cred că tehnologia curentă este o tehnologie care converge către ceea ce numim singularitate. În momentul de faţă perfecţionăm acest gen AI, dar e un ingredient mic necesar pentru a ajunge la conceptul de singularitate. Din ce informaţii publice există, eu nu văd pe cineva care merge în zona asta. Dar sună bine pentru investitori, sună bine pentru a atrage finanţare…
Matei Udrea: Dar unii se sperie, consideră AI un concurent pentru specia umană.
Alexandru Lăpuşan: După cum ştim, frica generează clicuri! Şi cât timp ne dorim clicuri şi ne dorim atenţia în ecran, se foloseşte şi frica pentru asta: „Haideţi să vă spun ce se va întâmpla!“. De bine sau de rău, preferabil de rău, că e o emoţie mai puternică şi atunci vin mai multe clicuri. Chiar fac o paranteză, am văzut într-un panel cu jurnalişti, în cadrul Romanian Business Leaders, că în România doar 3,6% din conţinut este conţinut de utilitate publică! Adică ştiri care informează!
Matei Udrea: Da, aşa e.
Alexandru Lăpuşan: 3%! Este îngrozitor unde am ajuns. Şi totuşi, de ce am ajuns acolo? Că asta ne dorim: să vedem încă o pisicuţă, să mai vedem o vedetă cum s-a dezbrăcat. Cam asta e problema şi ar trebui să luăm în serios, totuşi, unde se duce şi partea de informare. Şi căţelul de pază al democraţiei, ce mai facem cu el? Că trebuia să fie câine rău, dar acum a ajuns căţel. Deci, nu, eu nu cred că suntem în linie dreaptă către Skynet (inteligenţa artificială din filmul Terminator care pornise războiul contra omenirii – n. red.), nu e Skynet-ul după colţ. Nu ştiu dacă neapărat e un lucru rău să ajungem acolo. Oamenii tot timpul şi-au dorit să inventeze lucruri şi tot timpul au fost înfricoşaţi de efectele negative. Nu ne place AI-ul pentru că vedem partea lui urâtă. Dar şi focul are o parte urâtă! Şi azi o putem vedea! De aceea avem pompieri şi de aceea avem încredere în ei. Numai că ne trebuie pompieri şi pentru AI. Şi noi avem un CNA controlat politic. Prin urmare, arde casa şi noi n-avem pompieri!
Matei Udrea: Vă mulţumesc pentru timpul pe care mi l-aţi acordat!
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
