Impactul pe care politica de concurenţă l-a generat la scară macroeconomică în cei 20 de ani de activitate, în zece industrii-cheie din economie, s-a ridicat la 1 miliard de euro, din care circa 50% provine din telecomunicaţiile mobile, arată un studiu privind evaluarea impactului politicii de concurenţă, prezentat joi de Consiliul Concurenţei, cu ocazia aniversării a 20 de ani de activitate.
”Am cuantificat impactul intervenţiilor majore pe care autoritatea de concurenţă din România, respectiv Consiliul Concurenţei, l-a generat la nivelul a zece industrii-cheie: servicii bancare, asigurări de răspundere civilă auto obligatorie, administrarea fondurilor de pensii private pilonul II, telecomunicaţii mobile, farmaceutică şi de sănătate, energie electrică, comercializarea carburanţilor, retail şi profesii liberale”, arată studiul autorităţii.
În acest sens, Consiliul Concurenţei a utilizat metodologiile elaborate de Comisia Europeană, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) şi metodologii specifice.
”Impactul cumulat se ridică la aproximativ un miliard de euro, din care circa 50% provine din telecomunicaţiile mobile”, arată studiul citat.
Astfel, impactul total concretizat în economii generate consumatorilor ca efect al intervenţiei Consiliului Concurenţei pe piaţa distribuţiei cartelelor preplătite a fost de circa 483,44 milioane euro conform metodologiei Comisiei Europene şi la aproximativ 559 milioane euro, conform metodogoliei OECD.
În ceea ce priveşte industria serviciilor bancare, economia totală anuală pentru consumatori rezultată prin plafonarea comisioanelor aferente serviciilor de plăţi cu cardurile determinată pe baze conservatoare plecând de la datele cu privire la dimensiunea pieţei specifice în anul 2013 este de circa 69,5 milioane lei (15,7 milioane euro).
Totalul economiilor generate la nivelul industriei asigurărilor auto, ca efect al aplicării politicilor de concurenţă se ridică la aproximativ 7,4 milioane euro, conform metodologiei CE şi la aproximativ 4,6 milioane euro potrivit metodologiei OECD.
De asemenea, totalul economiilor generate la nivelul fondurilor de pensii administrate privat - Pilonul II -, ca efect al aplicării politicilor de concurenţă se ridică la aproximativ 7,7 milioane euro, conform metodologiei CE şi la aproximativ 4,2 milioane euro potrivit metodologiei OECD.
La nivelul industriei cimentului, totalul economiilor generate consumatorilor se ridică la 19,15 milioane euro, conform metodologiei CE şi la aproximativ 14,87 milioane euro potrivit metodologiei OECD.
Impactul intervenţiilor autorităţii de concurenţă în industria farmaceutică şi de sănătate a fost de 23,5 milioane euro, conform metodologiei CE, şi de aproximativ 18,7 milioane euro, potrivit metodologiei OECD.
Pe piaţa de energie electrică, Consiliul Concurenţei a amendat producătorul Hidroelectrica şi zece parteneri comerciali ai săi, în anul 2015, cu 165,5 milioane lei, pentur înţelegeri anticoncurenţiale. Impactul generat de intervenţia Concurenţei este estimat la 155 milioane euro, conform metodologiei CE, şi la aproximativ 131 milioane euro, potrivit metodologiei OECD.
Mai mult, totalul economiilor generate la nivelul pieţei angro de carburanţi, ca efect al aplicării politicilor de concurenţă, se ridică la aproximativ 16,6 milioane euro, conform metodologiei CE, şi de aproximativ 13 milioane euro, potrivit metodologiei OECD.
De asemenea, deciziile luate privind piaţa de retail (sancţiuni sau autorizarea unor preluări) au generat economii totale de circa 66,6 milioane euro, conform metodologiei CE, şi de aproximativ 62,4 milioane euro, potrivit metodologiei OECD.
Nu în ultimul rând, efectele generate consumatorilor datorită politicii de concurenţă în sectorul profesiilor liberale au însumat economii de 77,5 milioane euro.
”Concluzia principală rezultată în urma studiului elaborat este că politica activă în domeniul concurenţei practicată de către Consiliul Concurenţei în perioada 1996-2016, al cărei obiectiv principal a fost funcţionarea corectă a pieţelor, a avut un impact favorabil la nivelul economiei României, contribuind în mod direct la creşterea economică şi, pe această bază, a nivelului de trai”, se menţionează în studiu.
Autorii spun totodată că, de exemplu, în cazul unei concurenţe intense, firmele nu concurează numai prin scăderea preţurilor, ci şi prin creşterea calităţii produselor oferite şi prin diversificarea ofertei.
În plus, concurenţa generează efecte pozitive asupra bunăstării consumatorilor prin faptul că puterea de cumpărare este mai mare ca urmare a faptului că preţurile bunurilor şi serviciilor sunt mai mici.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
