Numărul locurilor de muncă vacante a fost în primul trimestru de 41.800, în scădere cu 5.300 locuri de muncă vacante faţă de trimestrul anterior, a anunţat miercuri Institutul Naţional de Statistică (INS).
”În trimestrul I 2020, numărul locurilor de muncă vacante a fost 41.800, în scădere cu 5.300 locuri de muncă vacante faţă de trimestru l anterior. Rata locurilor de muncă vacante a fost 0,84%, în scădere cu 0,11 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2019, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,34 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 16.400”, arată INS.
Rata locurilor de muncă vacante reprezintă raportul dintre numărul locurilor de muncă vacante şi numărul total al locurilor de muncă (ocupate şi vacante, exclusiv cele blocate sau destinate numai promovării în interiorul întreprinderii sau instituţiei), exprimat procentual.
În trimestrul I 2020, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (1,99%), respectiv înalte activităţi de servicii (1,97%). În industria prelucrătoare s-au concentrat circa 22% din numărul total al locurilor de muncă vacante (9.200 locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 0,81%.
Sectorul bugetar a însumat aproape 29% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, câte 5.500 locuri vacante s-au regăsit atât în administraţia publică, cât şi în sănătate şi asistenţă socială, iar 1.000 de locuri vacante în învăţământ.
La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cea mai mică valoare în hoteluri şi restaurante (0,16%), iar numărul total al locurilor de muncă vacante în tranzacţii imobiliare (0,1 mii locuri vacante).
Prin comparaţie cu trimestrul precedent, în marea majoritate a activitiăţilor economice s-au înregistrat scăderi ale celor doi indicatori în primele trei luni. Astfel, cea mai semnificativă scădere a ratei locurilor de muncă vacante s-a observat în hoteluri şi restaurante (-0,53 puncte procentuale), iar în ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, acesta a cunoscut cea mai relevantă diminuare în industria prelucrătoare (-1.800 locuri vacante).
La polul opus, cea mai semnificativă creştere atât a ratei, cât şi a numărului locurilor de muncă vacante s-a regăsit în administraţia publică (+0,31 puncte procentuale, respectiv +0,9 mii locuri vacante).
Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cu excepţia industriei extractive, care a înregistrat o uşoară creşterea celor doi indicatori (+0,09 puncte procentuale, respectiv +0,04 mii locuri vacante), celelalte activităţi ale economiei naţionale au înregistat scăderi.
Astfel, cea mai semnificativă scădere a ratei locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în alte activităţi de servicii (-0,82 puncte procentuale), iar în ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cea mai importantă scădere s-a observat în industria prelucrătoae (-6.000 locuri vacante).
De asemenea, o altă scădere relativ semnificativă, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante, s-a regăsit în transport şi depozitare (-0,67 puncte procentuale, respectiv -1.800 locuri vacante).
În ceea ce priveşte rata şi numărul locurilor de muncă vacante pe grupe majore de ocupaţii, în trimestrul I 2020, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori din punct de vedere al numărului locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2 (9.800 locuri vacante).
Rata locurilor de muncă vacante a avut cea mai mare valoare pentru ocupaţiile de funcţionari administrativi-grupa majoră 4 (1,19%). Cele mai mici valori ale celor doi indicatori s-au înregistrat în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit-grupa majoră 6 (0,44%, respectiv 0,1mii locuri vacante), respectiv în cele de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori-grupa majoră 1 (0,48%, respectiv 1.700 locuri vacante).
Comparativ cu trimestrul precedent, pentru cei doi indicatori, în trimestrul 1 s-au înregistrat doar scăderi, cea mai relevantă fiind în ocupaţiile de lucrători în domeniul serviciilor -grupa majoră 5 (-0,29 puncte procentuale, respectiv-2.300 locuri vacante).
Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, la fel ca şi pentru perioada menţionată mai sus, pentru cei doi indicatori, s-au înregistrat numai scăderi, cea mai semnificativă atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante observându-se în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2 (-0,46 puncte procentuale, respectiv -4.900 locuri vacante).
"În contextul situației cauzate de pandemia Covid-19, datele statistice infra-anuale, pot prezenta un grad de fiabilitate, acurateţe, completitudine şi comparabilitate mai redus, ca rezultat al dificultăţilor apărute în urma aplicării măsurilor economico-sociale determinate de instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul României. Aceste dificultăţi au fost determinate, în principal, de accesul dificil la documentele financiar-contabile, cauzat de închiderea de cele mai multe ori subită a anumitor unităţi economico-sociale, de nefinalizarea la timp a acestor documente, de relaxarea termenelor legale de depunere a documentelor fiscale la instituţiile cu atribuţii în domeniu, de suspendarea temporară a activităţii unui număr semnificativ de unităţi economico-sociale sau chiar de încetarea activităţii unora dintre acestea", a informat INS.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
