Peste 63.000 de unităţi sanitare au funcţionat în 2020, iar unui medic i-au revenit, în medie, 294 locuitori, arată datele publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

"În anul 2020 au funcţionat peste 63.000 de unităţi sanitare, iar unui medic (exclusiv medic stomatolog) i-au revenit, în medie, 294 locuitori. Spitalele au tratat un număr de 2,6 milioane cazuri în regim de spitalizare continuă, cu 1,6 milioane cazuri mai puţin faţă de anul 2019. Pentru tratarea pacienţilor COVID-19 au fost alocate 21.123 paturi pentru spitalizare continuă, dintre care 1.489 paturi în secţiile ATI", arată datele INS.

În anul 2020 activitatea reţelei sanitare şi de ocrotire a sănătăţii a fost marcată de apariţia şi evoluţia pandemiei de COVID-19 şi, în consecinţă, de măsurile autorităţilor centrale şi locale pentru prevenirea răspândirii virusului. În aceste condiţii, activitatea din sistemul sanitar (public şi privat) s-a desfăşurat în peste 63.000 unităţi sanitare (52.000 de unităţi sanitare în mediul urban şi 11.000 în mediul rural), precizează INS.

Pe principalele categorii de unităţi, reţeaua sanitară a dispus, în anul 2020 de: 535 spitale, faţă de 532 spitale în anul 2019; 150 unităţi asimilate spitalelor care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii şi internare de zi, mai puţin cu 11 unităţi faţă de anul precedent (prin transformarea unora în spitale sau prin încetarea sau suspendarea temporară a activităţii altora); peste 12.000 de cabinete medicale independente de specialitate, cu 242 unităţi mai multe decât în anul 2019; peste 15.000 de cabinete stomatologice independente, cu 108 unităţi maimulte decât în anul precedent; aproape 11.000 de cabinete de medicină de familie, în scădere cu 214 cabinete faţă de anul 2019.

Reţeaua farmaceutică a furnizat servicii printr-un număr de 9.800 de farmacii, drogherii şi puncte farmaceutice, în scădere cu 76 de unităţi faţă de anul 2019. Dintre cele 685 de spitale şi unităţi asimilate spitalelor care şi-au desfăşurat activitatea în anul 2020, numai 347 sunt unităţi medicale mari (cu peste 100 de paturi), iar 258 sunt unităţi medicale mici (cu mai puţin de 50 de paturi).

Medicina primară, asigurată prin reţeaua de cabinete medicale de familie, reprezintă primul contact al populaţiei cu sistemul sanitar, atât pentru diagnosticarea şi tratarea unor boli, cât şi pentru realizarea examenelor medicale preventive. Cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcţionat în mediul urban, 6.400 cabinete comparativ cu 4.300 cabinete în mediul rural. În mediul rural, unui cabinet de medicină de familie i-au revenit de 1,3 ori mai mulţi locuitori (aparţinând populaţiei rezidente) comparativ cu un cabinet din mediul urban.

Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate este asigurată prin unităţi specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale şi stomatologice, policlinicilor, centrelor de diagnostic şi tratament etc., unităţi care sunt situate, în majoritate, în mediul urban.

Reţeaua cabinetelor medicale independente de specialitate şi cea a cabinetelor stomatologice independente – parte a sistemului de asigurare a asistenţei medicale ambulatorii –este situată, de asemenea, în cea mai mare parte în mediul urban.

În timp ce în mediul urban au funcţionat 12.000 cabinete medicale independente de specialitate, în rural numărul acestora a fost de 22 ori mai mic (numai 533 cabinete). În consecinţă, numărul mediu de locuitori care a revenit unui cabinet medical independent de specialitate a fost de 19 ori mai mare în mediul rural, faţă de mediul urban. În anul 2020, la 10.000 locuitori, în mediul rural au revenit, în medie, numai 0,6 cabinete medicale independente de specialitate (la fel ca în anul 2019) comparativ cu 11,2 cabinete în mediul urban (11 cabinete în anul 2019).

Cele 685 de spitale şi unităţi asimilate spitalelor au dispus, în anul 2020, de 134.700 paturi pentru internare continuă (124.500 de paturi în mediul urban şi 10.200 de paturi în mediul rural) şi de 9.600 paturi de spital pentru internare de zi (numai 380 paturi în mediul rural).

În 2020, spitalele şi unităţile asimilate au acordat servicii de internare unui număr de 2,6 milioane cazuri de internare continuă şi de 3,2 milioane cazuri de internare de zi, comparativ cu anul 2019 când au fost trataţi câte 4,3 milioane pacienţi, atât cu spitalizare continuă, cât şi de zi.

Din punct devedere al asigurării cu paturi, cele mai multe paturi de spital (132.000 paturi, reprezentând 91,6%) au fost puse la dispoziţia pacienţilor în spitalele mari (unităţi cu peste 100 de paturi fiecare), 7.000 de paturi de spital (4,9%) au fost disponibile în spitalele de dimensiune medie (unităţi cu 50-99 de paturi), iar 5.000 de paturi (3,5%) în spitale mici (cu mai puţin de 50 de paturi).

"În anul 2020, prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 555/2020 privind aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de COVID-19, a fost stabilită reţeaua spitalelor şi unităţilor asimilate spitalelor care trateazăpacienţi testaţi pozitiv cu COVID-19 şi a unităţilor suport pentru pacienţii testaţi pozitiv sau suspecţi COVID-19. Aceste măsuri au făcut ca activitatea şi resursele spitalelor să fie puternic influenţate, structura paturilor pe specialităţi fiind unul dintre indicatorii relevanţi pentru analiza impactului acestei perioade asupra unităţilor spitaliceşti. Astfel, un număr de 21.123 paturi pentru spitalizare continuă au fost alocate pentru tratarea pacienţilor COVID-19, reprezentând 15,7% din totalul paturilor pentru internare continuă. Dintre acestea, cele mai multe au fost distribuite către specialitatea boli infecţioase, reprezentând 27,4% din totalul paturilor COVID-19, respectiv 83,6% din totalul paturilor alocate acestei specialităţi şi către specialitatea pneumologie, reprezentând 13,4% din totalul paturilor COVID-19, respectiv 34,3% din totalul paturilor alocate acestei specialităţi", potrivit INS.

În cadrul secţiilor de ATI a fost alocat un număr de 1.489 paturi pentru pacienţi cu COVID-19, reprezentând 7% din totalul paturilor COVID-19 şi 26% din totalul paturilor ATI. Sectorul public a preluat cea mai importantă parte a activităţii de îngrijire a pacienţilor COVID-19, 98,4% dintre paturile de îngrijire continuă alocate COVID-19 aparţinând spitalelor publice, iar sectorul privat a contribuit la îngrijirea pacienţilor COVID-19 cu 342 de paturi de îngrijire continuă

Durata medie de internarea fost, în 2020, de 7,7 zile/pacient internat în spital. Din totalul spitalelor un număr de 8 centre de sănătate cu paturi de spital (6 centre în mediul rural) au acordat asistenţă medicală cu internare continuă, în cel puţin două specialităţi, pacienţilor din mai multe localităţi, iar durata medie de internare a fost de 10 zile/pacient. Pacienţii cu nevoi medico-sociale au beneficiat de servicii de îngrijire, servicii medicale şi servicii sociale cu internare continuă, în medie, 187,5 zile/pacient.

Prevenirea şi combaterea tuberculozei, precum şi tratarea bolnavilor stabilizaţi s-a realizat cu internare continuă, în medie, 159,8 zile/pacient în cele două preventorii, iar bolnavii cu TBC au fost trataţi, în medie 24,6 zile/pacient în cele două sanatorii specializate.

 Din punct de vedere al asigurării cu personal medico-sanitar, în anul 2020 sistemul de sănătate a dispus de 65.700 medici, în creştere cu 2.400 medici faţă de anul 2019; de 18.500 medici stomatologi, în creştere cu 1.500 medici stomatologi faţă de anul 2019; de 19.500 farmacişti, în creştere cu 1.400 farmacişti faţă de anul precedent; de 152.700 personal cu pregătire sanitară medie, în creştere cu 2.400 faţă de anul 2019 şi de 73.900 personal sanitar auxiliar, în creştere cu 1.600 faţă de anul 2019.

În anul 2020, au asigurat îngrijirea medicală în unităţile din sistemul sanitar public şi privat un număr de 2.300 fiziokinetoterapeuţi (cu 0,1 mii mai mulţi faţă de 2019) şi 16.800 asistenţi medicali cu studii superioare (cu 0,6 mii mai mulţi faţă de 2019).

Structura personalului sanitar este preponderent feminină, ponderea femeilor în rândul medicilor şi al medicilor stomatologi fiind de 70,5%, respectiv 66,2%, iar în rândul farmaciştilor de 89,3%.

În anul 2020, faţă de anul 2019, numărul de medici (exclusiv medici stomatologi) a crescut cu 2.437, cele mai evidente creşteri fiind direct corelate cu pandemia de COVID-19 şi evidenţiate de creşteri ale numărului de specialişti în principalele specialităţi medicale implicate în tratamentul pacienţilor COVID-19 şi în activităţile de gestionare a răspândirii virusului.

Specialităţile medicale care au înregistrat cele mai mari creşteri ale numărului de medici, faţă de anul 2019, au fost: boli infecţioase, unde numărul medicilor a crescut cu 11,5%, anestezie şi terapie intensivă cu o creştere de 8,5%, epidemiologie, cu o creştere de 10,3% şi pneumologie, cu o creştere de 4,9%.

O contribuţie esenţială în diagnosticarea şi gestionarea pandemiei au avut-o şi medicii specializaţi în medicină de laborator al căror număr a crescut cu 6,3% faţă de 2019 şi medicii cu specialitatea sănătate publică şi management sanitar al căror număr a crescut cu 21,8%.

Distribuţia personalului sanitar pemedii de rezidenţă este determinată de repartizarea teritorială a unităţilor sanitare, păstrându-se discrepanţele majore existente.

Din totalul medicilor, aproximativ o cincime au fost medici de familie, aproape două treimi dintre aceştia desfăşurându-şi activitatea în mediul urban. În anul 2020, la fel ca în anul precedent, discrepanţele pe medii de rezidenţă privind asigurarea populaţiei cu personal medical sunt evidenţiate de numărul mai mare de locuitori (aparţinând populaţiei rezidente) care au revenit unui cadru medico-sanitar, astfel: în mediul rural au revenit de peste 9 ori mai mulţi locuitori unui medic (de 1,6 ori mai mulţi locuitori unui medic de familie), de 6,4 ori mai mulţi locuitori unui medic stomatolog şi de aproape 4 ori mai mulţi locuitori unui farmacist, faţă de mediul urban.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.