Guvernul a aprobat, vineri, o ordonanţă de urgenţă de modificare a Codului de procedură fiscală, prin care transpune în legislaţia românească o directivă europeană menită să reducă optimizările fiscale ale marilor companii multinaţionale, realizate în principal prin preţuri de transfer, marile grupuri fiind obligate să facă raportări financiare detaliate în statul de rezidenţă fiscală.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

"E vorba de transpunerea în legislaţia naţională a unei directive europene adoptate anul trecut, care vizează combaterea evaziunii fiscale şi a planificării fiscale agresive. Multinaţionalele vor face raportări în statul de rezidenţă fiscală. Este o Ordonanţă care urmăreşte pe de o parte combaterea evaziunii fiscale şi a planificării fiscale agresive şi, pe de altă parte, transparentizarea activităţii acestor companii multinaţionale", a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Alina Petrescu.

Ea a precizat că aceste grupuri de întreprinderi vor fi obligate să furnizeze în raportul pentru fiecare ţară în parte, depus anual şi pentru fiecare jurisdicţie fiscală în care desfăşoară activităţi economice, cuantumul veniturilor, cuantumul profiturilor anterioare impozitării veniturilor şi al impozitelor pe venit plătite sau acumulate.

"Sunt şi alte obligaţii de raportare pe care le vor avea în urma transpunerii acestei directive europene, cum ar fi numărul de salariaţi, capitalul declarat, profitul nedistribuit şi imobilizările corporale din fiecare jurisdicţie fiscală. Între state va exista un schimb automat al acestor rapoarte depuse de companiile multinaţionale", a mai spus Petrescu.

Potrivit Executivului, actul normativ transpune în legislaţia naţională Directiva (UE) 2016/881 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce priveşte schimbul automat obligatoriu de informaţii fiscale.

Directiva asigură concurenţa loială între grupurile de întreprinderi multinaţionale din Uniunea Europeană şi cele din afara acesteia, dar care deţin una sau mai multe entităţi situate în UE, întrucât prin prevederile sale ambele categorii de grupuri sunt supuse obligaţiei de raportare.

Directivele europene au termen de transpunere în legislaţia naţională de doi ani, ceea ce presupunea că România putea să aplice prevederile directivei din 2018, însă Guvernul a preferat o transpunere mai rapidă, prin OUG, pe fondul încasărilor slabe la buget din primele luni ale acestui an.

În luna mai, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat 16,14 miliarde lei la buget, cu 2,2% mai mult faţă de aceeaşi perioadă din 2016, dar sub nivelul programat de Ministerul Finanţelor.

Fiscul a motivat evoluţia prin majorarea puternică a rambursărilor de TVA către firme.

Datele prezentate de ANAF arată că, în primele cinci luni ale anului curent, instituţia a colectat 84,61 miliarde lei, în creştere 2,6% faţă de încasările din perioada similară a anului 2016.

Situaţia este departe de ratele de creştere ale bugetelor publice pe care se bazează Guvernul.

Pentru 2017, bugetul de stat prevede venituri totale de 117,1 miliarde lei, în creştere cu 15% faţă de nivelul înregistrat în 2016, iar bugetul general consolidat - care include toate bugetele, inclusiv cel de pensii şi cel de şomaj - are prevăzute venituri totale de 254,7 miliarde lei, mai mari cu 14% faţă de nivelul de anul trecut.

Unul dintre subiectele dezbătute intens în ultimii ani, mai ales după scandalul Panama Papers, de către economişti şi specialiştii în fiscalitate este realizarea de optimizări fiscale de către marile grupuri multinaţionale, cu activităţi în mai multe state.

Grupurile îşi pot transfera profiturile - şi implicit impozitele de plătit - dintr-o ţară cu taxe mai mari către o ţară cu taxe mai mici sau în care există un interes special, afectând bugetele statelor în care îşi realizează efectiv activitatea. 

Aceste transferuri se pot realiza prin diverse metode, în principal prin preţuri de transfer (achiziţii de bunuri sau servicii între filiale la preţuri artificiale).

Până acum, ANAF a avut rezultate slabe în combaterea optimizărilor fiscale prin preţuri de transfer. 

Într-un interviu acordat News.ro în luna mai, preşedintele ANAF, Bogdan Stan, a declarat că, în perioada 1 ianuarie 2016 - 31 martie 2017, "sumele suplimentar stabilite, în cadrul acţiunilor de inspecţie fiscală în care au fost verificate preţurile de transfer practicate aferente tranzacţiilor derulate între persoanele afiliate - obligaţii fiscale principale şi accesorii -, sunt în valoare de aproximativ 107 milioane de lei", iar pierderea fiscală înregistrată la contribuabilii verificaţi a fost micşorată cu circa  471 milioane de lei. 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.