Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a declarat marţi că instituţia se aşteaptă la o creşterea a economiei globale uşor sub prognoza din iulie de 6% în 2021, aceasta invocând riscurile asociate datoriilor, inflaţiei şi tendinţelor economice divergente în urma pandemiei de Covid-19, transmite Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Georgieva a spus că economia globală îşi revine, dar că pandemia continuă să limiteze redresarea, principalul obstacol fiind „Marea Divizare a Vaccinării” care a făcut ca prea multe ţări să aibă un acces prea mic la vaccinurile pentru Covid-19.

Într-un discurs virtual la Universitatea Bocconi din Italia, Georgieva a declarat că perspectivele economice mondiale, care vor fi actualizate săptămâna viitoare, vor prognoza că economiile avansate vor reveni la nivelurile pre-pandemice ale producţiei economice până în 2022, dar majoritatea ţărilor emergente şi în curs de dezvoltare vor avea nevoie ”de mult mai mulţi ani” pentru a se recupera .

"Ne confruntăm cu o redresare globală care rămâne perturbată de pandemie şi de impactul ei. Nu reuşim să mergem înainte corect - este ca şi cum am merge cu pietre în pantofi”, a spus ea.

Statele Unite şi China au rămas motoare vitale de creştere, iar Italia şi Europa au dat un impuls crescut, dar creşterea s-a agravat în altă parte, a spus Georgieva.

Presiunile inflaţioniste, un factor cheie de risc, ar fi trebuit să se atenueze în majoritatea ţărilor în 2022, dar vor continua să afecteze unele economii emergente şi în curs de dezvoltare, a spus ea, avertizând că o creştere susţinută a aşteptărilor de inflaţie ar putea provoca o creştere rapidă a ratelor dobânzii şi condiţii de finanţare mai stricte.

”Datoriile mari, creşterea preţurilor la alimente şi lipsa vaccinurilor sunt cele mai mari ameninţări cu care se confruntă ţările în curs de dezvoltare. Vom număra pierderile în mii de miliarde, dacă ţările în curs de dezvoltare nu vor putea accesa vaccinurile ”, a declarat Eric LeCompte, director executiv al grupului de dezvoltare religioasă Jubilee USA Network.

Georgieva a spus că băncile centrale ar putea evita în general înăsprirea condiţiilor de finanţere, pentru moment, dar ar trebui să fie pregătite să acţioneze rapid dacă recuperarea se va consolida mai repede decât este aşteptat sau dacă se concretizează riscurile de accelerare a inflaţiei.

Ea a afirmat că este, de asemenea, important să se monitorizeze riscurile financiare, inclusiv evaluările extinse ale activelor.

Nivelul datoriei globale, acum în jur de 100% din produsul intern brut mondial, înseamnă că multe ţări în curs de dezvoltare au o capacitate foarte limitată de a emite noi obligaţiuni în condiţii favorabile, a spus Georgieva.

În opinia sa este important ca eforturile de restructurare a datoriilor iniţiate deja de Zambia, Ciad şi Etiopia să fie încheiate cu succes pentru a încuraja ş ialte ţări să solicite sprijin.

O mai bună transparenţă cu privire la datorii, practici solide de gestionare a datoriilor şi cadre de reglementare extinse ar contribui la asigurarea unei participări sporite a sectorului privat, a spus ea ca răspuns la o întrebare a unui participant.

Întrebată despre creşterea nivelului datoriilor în Europa, Georgieva a spus că ritmul economic în creştere a pus Europa pe o bază solidă pentru a evita o altă criză a datoriilor suverane, precum cea cu care s-a confruntat Grecia în urma crizei financiare globale din 2007-2008.

Va trebui însă ca ţările să planifice cu atenţie cum să se orienteze spre consolidarea fiscală pe termen mediu pentru a şterge povara crescută a datoriilor legate de pandemie.

”Facturile vor veni”, a spus ea, adăugând că este necesară o bună planificare pentru a uşura poverile datoriilor în timp, evitând în acelaşi timp reduceri ”brutale” în educaţie sau finanţarea asistenţei medicale.

Georgieva a cerut ţărilor mai bogate să mărească livrările de vaccinuri pentru Covid-19 către ţările în curs de dezvoltare, să elimine restricţiile comerciale şi să închidă un decalaj de 20 miliarde dolari în finanţarea subvenţiei necesare pentru testarea, urmărirea şi tratamentul Covid-19.

 În timp ce aproape 46% dintre oamenii din întreaga lume au primit cel puţin o doză de vaccin pentru Covid-19, rata este de doar 2,3% pentru persoanele din ţările cu venituri mici, potrivit Our World in Data de la Universitatea din Oxford.

Eşecul de a reduce decalajul masiv în ratele de vaccinare dintre economiile avansate şi ţările mai sărace ar putea împiedica o redresare globală, provocând pierderi cumulate ale PIB-ului global la 5.300 de mii de miliarde de dolari în următorii cinci ani, a spus ea.

Georgieva a spus că ţările ar trebui, de asemenea, să accelereze eforturile de abordare a schimbărilor climatice, să asigure schimbările tehnologice şi să consolideze incluziunea - toate acestea putând, de asemenea, să stimuleze creşterea economică.

O trecere la energia regenerabilă, noile reţele electrice, eficienţa energetică şi mobilitatea redusă a emisiilor de carbon ar putea creşte PIB-ul global cu aproximativ 2% în acest deceniu, creând 30 de milioane de noi locuri de muncă, a spus ea.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.