Austria este dependentă de gazele ruseşti în proporţie de 80%, iar motivul ar fi că persoane care ”înţelegeau” Rusia şi pe preşedintele rus Vladimir Putin au dorit acest lucru, afirmă fostul director general al grupului austriac OMV Gerhard Roiss, potrivit căruia gazele din perimetrul Neptun din apele româneşti ale Mării Negre ar fi putut contribui la diversificarea surselor de aprovizionare.
”Exista o facţiune mare de persoane care înţelegeau Rusia şi pe Putin, care au presat ca OMV să se implice mai mult în Rusia. OMV ar fi trebui să constituie o bază pentru aprofundarea relaţiilor dintre Austria şi Rusia. OMV ar fi trebui să fie un fel de stimulator”, a afirmat Roiss într-un interviu acordat publicaţiei austriece profil.
Gerhard Roiss, în vârstă de 69 de ani, şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii profesionale în industria petrolului şi gazelor. Din anii 1990 a lucrat la OMV AG, grup deţinut parţial de stat, din 1997 a fost membru al consiliului de administraţie şi între 2011 şi 2015 a ocupat funcţia de director general. De la plecarea sa forţată de la conducerea OMV, s-a reorientat profesional, iar în prezent investeşte în startup-uri care nu au legătură combustibilii fosili.
El vorbeşte în interviu despre dependenţa Austriei de gazele ruseşti.
Necesarul de gaze al Austriei a crescut de-a lungul anilor, în prezent fiind de circa 8,5 miliarde de metri cubi pe an, în timp ce producţia internă a scăzut.
”Consumul de gaz al Austriei a crescut constant, în timp ce producţia internă a scăzut. În 2015 mai aveam o cotă internă de aproximativ 15 la sută, astăzi este mai mică de zece procente. Am vrut să reduc dependenţa de un singur furnizor. La urma urmei, OMV este încă un grup parţial deţinut de stat şi are astfel un mandat de furnizare pentru aproximativ 800.000 de gospodării şi industrie dependente de gaze. Eram şi noi pe un drum promiţător. În 2012, am înregistrat cea mai mare descoperire de gaze din istoria OMV în Marea Neagră, în largul României”, a spus Roiss.
El a explicat că la momentul respectiv proiectul era deţinut în proporţiii egale de 50% de OMV şi grupul american Exxon, care s-a retras între timp. Proiectul nu a intrat încă în exploatare.
La 26 octombrie 2021, conducerea executivă a grupului Romgaz a finalizat negocierile cu Exxon privind preluarea acţiunilor Exxon Romania Exploration and Production.
Producătorul român de gaze Romgaz a anunţat în iunie 2021 că a încheiat un acord de exclusivitate cu ExxonMobil Exploration and Production Romania Holdings Ltd. cu privire la negocierile de achiziţie a tuturor acţiunilor emise, adică 100% din capitalul social al ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, care deţine 50% din drepturile dobândite şi obligaţiile asumate prin acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun Zona de Apă Adâncă.
Exxon Mobil şi OMV Petrom explorau blocul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, unde rezultatele preliminare au indicat rezerve de 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze (România consumă 11 miliarde pe an), însă companiile au amânat decizia de a merge mai departe cu etapa de extracţie.
OMV Petrom, cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est şi Romgaz, a anunţat în aprilie că va deveni operator, în cazul în care Romgaz finalizează preluarea participaţiei în proiectul Neptun Deep, iar oferta Romgaz este acceptată de către ExxonMobil.
Dezvoltarea perimetrului Neptun Deep ar putea fi prima producţie de hidrocarburi în ape de mare adâncime din România. Costurile unui astfel de proiect de producţie gaze în zona de apă adâncă poate ajunge la câteva miliarde dolari. Perimetrul Neptun se află, de exemplu, la 200 km distanţă de uscat, iar toată infrastructura, inclusiv conductele, trebuie construite.
Roiss a spus că zăcământul Neptun este atât de mare încât poate să aprovizoneze nu doar România.
”Estimarea mea a fost că am fi putut livra în viitor aproximativ trei miliarde de metri cubi de gaz către Austria de la Neptun. Aceasta ar fi acoperit aproximativ o treime din necesarul anual. Desigur, nu chiar de la început, dezvoltarea ar fi durat aproximativ cinci ani”, a arătat fostul lider al OMV.
Acesta a spus că un al doilea furnizor important al Austriei ar fi trebuit să fie Norvegia, unde OMV a cheltuit în 2013 aproximativ trei miliarde de euro pentru a investi în zăcămintele de petrol şi gaze existente şi viitoare.
După plecarea sa de la conducerea grupului, în 2015, noua conducere a afirmat că proiectele norvegiene sunt prea costisitoare şi că este mai ieftin să se investească în Rusia.
În prezent, investiţiile OMV în exploatări de gaze norvegiene generează aproape 3 miliarde de metri cubi pe an, care sunt vândute în afara Austriei.
Potrivit OMV, care a răspuns unei întrebări adresate de publicaţia profil, gazele produse în Norvegia sunt livrate în Europa, unde sunt furnizate în principal în Germania, Belgia, Ţările de Jos şi ”desigur” Austria. Când a fost întrebat cât de mult ajunge în Austria, OMV a spus că răspunsul este ”imposibil” din cauza complexităţii pieţei de gaze.
Roiss a spus însă că ”Dacă produci 3 miliarde de metri cubi de gaz propriu în Norvegia, poţi vinde 3 miliarde de metri cubi clienţilor austrieci, dacă doreşti.
Obiectivul lui Roiss era, la momentul în care se afla la conducerea OMV, ca circa o treime din necesarul austriac de gaze să provină din România, o treile din Novegia, circa 10% din Austria şi sfertul rămas din Rusia.
Întrebat despre motivul pentru care Austria este dependentă în proporţie de 80% de gazele ruseşti, Roiss a spus că proiectele de exploatare a gazelor necesită conducte, iar acestea sunt proiecte politice.
”Politicienii susţin întotdeauna că acestea sunt proiecte pur economice. Dar asta e o prostie. Deciziile politice sunt întotdeauna cele care fac posibilă sau nu o conductă”, a spus acesta.
El a dat ca exemplu primul proiect prin care Austria şi-ar fi redus dependenţa de Rusia, conducta Nabucco, care ar fi adus gaze din Azerbaidjan.
”Am eşuat cu proiectul în 2013 pentru că nu a fost suficient sprijin politic. Rusia s-a opus masiv pentru că Nabucco era un concurent. SUA au acţionat neutru la acea vreme şi acum ştiu că a fost o greşeală. Germanii au fost iniţial în favoarea acesteia, dar apoi s-au oprit. Ungurii s-au comportat de parcă ar fi în favoare, de fapt au zădărnicit proiectul. Influenţa rusă este puternică şi în Ungaria. Şi în cele din urmă, guvernul federal austriac a fost doar cu jumătate de inimă în spatele lui. Unul dintre proiectele ulterioare a fost conducta South Stream, care a fost din nou un proiect Gazprom, dar eram interesat să aduc gaz din zăcământul Neptun din Marea Neagră în Austria prin această conductă”, a explicat Roiss.
Şeful Gazprom Alexei Miller şi preşedintele rus Vladimir Putin au mers la Viena în 2014 pentru semnarea contractului pentru South Stream, dar până la urmă şi acest proiect a fost blocat.
”Cred că contractul cu Gazprom a fost de la început un contract doar pe hârtie. De fapt, un alt proiect era deja în faza de planificare, North Stream 2”, afirmă el.
(Notă: această conductă pur rusească prin Marea Baltică este acum finalizată, dar rămâne blocată. Germania a blocat recent toate certificările, iar compania de operare elveţiană a Gazprom se luptă cu insolvenţa )
Roiss s-a opus extinderii în continuare a North Stream, acesta fiind interesat doar de conectarea Austriei la rezervele de gaze ale OMV din Marea Neagră.
În 2015, în perioada când urma să fie înlocuit în funcţia de CEO al OMV de Rainer Seele, Roiss a aflat din ziarul german Welt că manageri ai OMV au participat la o rundă majoră de negocieri pentru Nord Stream 2, el nemaiavând dreptul să ia decizii majore.
Roiss a spus că în perioada respectivă a existat un lobby puternic pentru ca OMV să se implice mai mult în Rusia.
”A fost mult lobby. Asta m-a pus într-o situaţie din ce în ce mai dificilă pentru că nu am vrut să investesc un cent în Rusia cu OMV. Era iresponsabil. Investiţiile în Rusia s-ar putea să fi fost atractive, dar ştiam chiar şi atunci că vor apărea probleme la un moment dat. Din cauza impozitelor, a mediului, a arbitrarului politic al Kremlinului”, a explicat acesta.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
