Fondurile suverane şi băncile centrale care gestionează împreună active în valoare de aproximativ 29.000 de miliarde de dolari îşi schimbă strategiile de investiţii, orientându-se tot mai mult către active din sectorul energetic şi exprimând îngrijorări privind viitorul dolarului american. Concluziile apar într-un sondaj publicat luni de compania de administrare a investiţiilor Invesco, transmite Reuters.
Studiul, realizat în rândul a 90 de fonduri suverane şi 54 de bănci centrale, arată că investitorii instituţionali îşi regândesc portofoliile pe fondul schimbărilor geopolitice majore, al războaielor din Ucraina şi Orientul Mijlociu, al tarifelor comerciale şi al perturbărilor rutelor maritime.
Aproximativ 80% dintre respondenţi consideră că investiţiile în securitatea energetică şi în infrastructura pentru tranziţia energetică reprezintă cele mai solide modalităţi de a face portofoliile mai rezistente la şocuri. În consecinţă, investiţiile în infrastructură au ajuns să reprezinte aproximativ 9% din activele fondurilor suverane în 2026.
Raportul arată că dezvoltarea accelerată a centrelor de date pentru inteligenţa artificială, care consumă cantităţi uriaşe de energie, face investiţiile în sectorul energetic şi mai atractive.
În acelaşi timp, îngrijorările privind statutul dolarului american sunt în creştere. 61% dintre băncile centrale participante la sondaj consideră că nivelul ridicat al datoriei publice a Statelor Unite afectează pe termen lung rolul dolarului ca principală monedă de rezervă mondială. În 2024, doar 20% dintre respondenţi aveau această opinie.
Deşi conflictul dintre SUA, Israel şi Iran a susţinut temporar dolarul, care s-a apreciat cu aproximativ 3% în acest an, mulţi investitori cred că incertitudinile privind politica economică americană şi nivelul ridicat al datoriei publice ar putea slăbi moneda pe termen lung.
Totuşi, raportul subliniază că lipsa unei alternative credibile la dolar face ca orice schimbare să fie lentă. Chiar şi aşa, 29% dintre respondenţi estimează că statutul dolarului ca monedă dominantă de rezervă va fi mai slab peste cinci ani, comparativ cu doar 12% care aveau această opinie în 2022.
Mai multe instituţii analizează şi reducerea dependenţei de infrastructura financiară din Statele Unite. Unele bănci centrale reevaluează utilizarea custozilor americani, a contrapărţilor financiare şi a sistemelor de compensare din SUA, pe fondul tensiunilor geopolitice.
O bancă centrală europeană a declarat că şi-a mutat deja serviciile de custodie în afara Statelor Unite, iar o bancă centrală din America Latină construieşte relaţii cu noi custozi din alte jurisdicţii pentru a fi pregătită într-un eventual scenariu de criză. Totuşi, un alt participant la sondaj a avertizat că o astfel de decizie ar putea fi interpretată de Washington drept un gest ostil.
Pe lângă investiţiile în energie, o treime dintre băncile centrale şi fondurile suverane intenţionează să îşi majoreze deţinerile de aur, considerând metalul preţios un instrument important de diversificare şi protecţie într-un mediu economic şi geopolitic tot mai incert.
Medikatv.ro
