Federaţia Organizatorilor de Jocuri de Noroc din România – FEDBET precizează că aplicarea mecanismului convenţional al TVA organizatorilor de jocuri de noroc este imposibilă, acestora aplicându-li-se taxa de autorizare, fără drept de deducere şi în cuantum mai mare decât TVA, concluzia fiind că ”domeniul jocurilor de noroc nu numai că nu beneficiază de un regim preferenţial, ci este unul dintre cele mai drastic taxate domenii economice din România, un organizator de jocuri de noroc plătind impozite şi taxe anuale cu aproximativ 400% mai mari decât un operator economic comun”. FEDBET îi răspunde astfel preşedintelui interimar al USR Dominic Fritz, potrivit căruia este absolut ridicol că există o scutire pentru păcănele şi jocuri de noroc de la plata TVA şi că, acolo unde este vorba despre vicii, acestea pot fi taxate.
”Aplicarea mecanismului convenţional al TVA organizatorilor de jocuri de noroc este imposibil, întrucât aceştia îşi pot determina venitul realizat abia după ce distribuie premiile cuvenite participanţilor. În al doilea rând, organizatorii de jocuri de noroc NU sunt scutiţi ca atare de la plata TVA, ci, practic, din considerentul anterior menţionat, în baza art. 135 din Directiva U.E. 2006/112/CE, mecanismul convenţional al TVA este înlocuit în cazul organizatorilor de jocuri de noroc cu un mecanism alternativ – aplicarea taxei de autorizare, fără drept de deducere şi în cuantum mai are decât TVA, de 21% din venitul realizat.
În al treilea rând, domeniul jocurilor de noroc nu numai că nu beneficiază de un regim preferenţial, ci este unul dintre cele mai drastic taxate domenii economice din România, un organizator de jocuri de noroc plătind impozite şi taxe anuale cu aproximativ 400% mai mari decât un operator economic comun”, transmite Federaţia, în replică la declaraţia lui Fritz, potrivit căreia organizatorii de jocuri de noroc ar beneficia de un regim fiscal preferenţial, fiind scutiţi de la plata TVA.
Ei precizează că aparenta scutire de la plata TVA a organizatorilor de jocuri de noroc este o temă care se rostogoleşte în spaţiul public în mod recurent, de ani de zile, aproape de fiecare dată când se abordează tema creşterilor de taxe.
”În realitate însă, această concluzie este eronată şi rezultă din neînţelegerea sau necunoaşterea mecanismului specific de taxare a domeniului jocurilor de noroc”, afirmă FEDBET.
FEDBET - Mecanismul TVA convenţional NU se poate aplica în domeniul jocurilor de noroc
Federaţia explică faptul că TVA se calculează procentual prin raportare la venitul realizat de prestator, se specifică distinct pe bonul fiscal şi se adaugă la acest venit, formând preţul final al serviciului sau produsului, suportat de consumator.
”În cazul jocurilor de noroc, consumatorul (jucătorul) nu plăteşte contravaloarea unui serviciu prestat direct de organizator, ci o miză în schimbul unei şanse de a câştiga, valoarea serviciului nefiind clară şi direct proporţională cu miza în sensul tradiţional. La momentul încasării mizei, prestatorul nu poate elibera un bon fiscal pe care să specifice (i) venitul său final, rezultat din prestarea serviciului (acesta poate rămâne identic cu miza jucată, se poate diminua sau poate fi negativ, în funcţie de câştigul jucătorului) şi, prin urmare, nici (ii) TVA, în lipsa unei baze de impunere determinate în cadrul acelei tranzacţii individuale (i.e., venitul prestatorului). Această concluzie a fost reţinută în repetate rânduri şi de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene”, afirmă reprezentanţii FEDBET.
Ei spun că organizatorul de jocuri de noroc îşi poate determina venitul abia după ce distribuie premiile cuvenite participanţilor, iar acest venit final este unul cumulat de la toţi participanţii, făcând imposibilă stabilirea şi alocarea TVA individual pentru fiecare jucător (consumator final), aşa cum prevede mecanismul convenţional.
”Dreptul U.E. interzice aplicarea mecanismului convenţional de aplicare a TVA în domeniul jocurilor de noroc, dar lasă posibilitatea statelor de a aplica un mecanism alternativ”, mai spun ei, invocând Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, care prevede explicit că statele membre scutesc jocurile de noroc de la aplicarea mecanismului convenţional al TVA, însă art. 401 din aceeaşi Directivă permite acestora să menţină sau să introducă mecanisme de taxare alternative, specifice organizatorilor de jocuri de noroc, în România existând taxa de autorizare.
”Taxa de autorizare nu numai că este mai mare decât TVA (21% din venitul realizat), dar, spre deosebire de TVA, aceasta nu este deductibilă. În plus, spre deosebire de cvasi-totalitatea operatorilor economici, conform legii, toate cheltuielile administrative asociate desfăşurării activităţii operaţionale de jocuri de noroc nu beneficiază de dreptul de deducere a TVA, fiind suportate integral de către organizatori. Cu alte cuvinte, costuri precum TVA-ul aplicabil achiziţiilor de autoturisme, echipamente IT, chiria etc reprezintă o cheltuială nerecuperabilă, care contribuie suplimentar la povara fiscală a acestor operatori”, argumentează FEDBET.
Organizatorii de jocuri de noroc plătesc impozite şi taxe anuale cu aproximativ 400% mai mari decât un operator economic comun
Conform FEDBET, în plus faţă de impozitele şi taxele pe care le plăteşte orice operator economic comun, organizatorilor de jocuri de noroc li se aplică un regim de taxare specific, care cuprinde mai multe taxe speciale.
”Însumând toate aceste taxe suplimentare, ajungem la concluzia că organizatorii de jocuri de noroc, nu doar că nu beneficiază de un regim fiscal preferenţial, ci este unul dintre cele mai drastic taxate domenii economice din România”, transmite Federaţia.
reprezentanţii FEDBET fac şi o simulare plecând de la două societăţi comerciale distincte, care activează în mediul online – o societate care prestează servicii IT în mediul online şi o societate care organizează jocuri de noroc tot în mediul online – ambele societăţi realizând venituri anuale de 2 milioane de euro, concluzia fiind că societatea care organizează jocuri de noroc plăteşte anual impozite şi taxe cu aproximativ 400% mai mari decât un operator economic din alt domeniu.
”Această diferenţă se explică prin faptul că, spre deosebire de majoritatea industriilor, care au beneficiat în decursul ultimilor ani de o stabilitate în domeniul fiscal, industria jocurilor de noroc, deşi a fost suprataxată inclusiv anterior acestor ani prin raportare la majoritatea industriilor, a făcut obiectul mai multor creşteri succesive de taxe, precum şi a unor măsuri dure de restrângere a activităţii precum interzicerea desfăşurării activităţii în localităţi având mai puţin de 15.000 de locuitori. În urma acestor măsuri, piaţa jocurilor de noroc legală a suferit o contractare semnificativă, lucru evidenţiat şi în rapoartele INS, şi a devenit mult mai puţin atractivă pentru clienţi din punct de vedere al premiilor puse în joc. Aceştia au migrat masiv în piaţa neagră, unde organizatorii nelicenţiaţi îşi permit acordarea unor premii mult mai mari având în vedere că nu plătesc niciun fel de impozite şi taxe, iar jucătorii nu pot beneficia de niciun fel de protecţie din partea statului”, explică organizatorii de jocuri de noroc.
Ei consideră că, nu doar că ar fi injust să se aplice organizatorilor de jocuri de noroc creşteri fiscale mai mari decât operatorilor economici comuni, cărora nu li s-au aplicat astfel de creşteri în decursul ultimilor ani, dar efectul generat ar fi contrar celui urmărit de stat – contractarea şi mai puternică a pieţei de jocuri de noroc legale, scăderea veniturilor generate la bugetul de stat, dezvoltarea speculasă a pieţei negre, vulnerabilizarea jucătorilor şi finanţarea economiei subterane.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
