Elveţienii au aprobat duminică propunerile ca serviciile globale de streaming TV, precum Netflix, Amazon şi Disney, să investească o parte din veniturile generate în Elveţia în producţii locale de conţinut, transmite Reuters.
Puţin peste 58% dintre alegători au susţinut propunerea, conform rezultatului final, într-unul dintre cele trei voturi naţionale desfăşurate în cadrul sistemului elveţian de democraţie directă.
Elveţia va deveni cea mai recentă ţară europeană care introduce astfel de măsuri pentru a sprijini producţia locală de televiziune şi film şi pentru a stimula conţinutul produs local.
”Acest rezultat subliniază importanţa culturală a filmului în Elveţia”, a declarat ministrul elveţian de Interne Alain Berset, într-o conferinţă de presă susţinută duminică.
În referendumul obligatoriu privind ceea ce se numeşte !Lex Netflix”, serviciile internaţionale de streaming trebuie să investească 4% din veniturile pe care le obţin în Elveţia în producţia de film locală.
Investiţiile pot lua forma cumpărării de spectacole realizate local, realizării de programe sau să intre într-un fond de investiţii.
Netflix a spus că respectă rezultatul şi că va colabora cu guvernul pentru a implementa regulamentul.
”Credem că poveştile bune pot veni de oriunde şi am investit deja în conţinut din Elveţia în trecut”, a spus un purtător de cuvânt al Netflix.
Amazon a refuzat să comenteze, iar Disney nu a răspuns la o solicitare de comentarii.
O lege similară a fost adoptată în Portugalia, unde furnizorii de servicii de streaming trebuie să plătească 1% din venitul lor către Institutul de Cinema şi Audiovizual.
Danemarca are în vedere o taxă, iar Spania urmează să introducă una. Franţa şi Italia impun ca serviciile de streaming să investească o parte din veniturile lor în conţinut european în limbile locale.
Într-un referendum separat, 72% dintre elveţieni au aprobat creşterea finanţării pentru agenţia europeană de securitate a frontierei, Frontex. O respingere ar fi putut forţa Elveţia să iasă din zona de călătorie fără paşapoarte Schengen, formată din 26 de membri, şi din sistemul Dublin de coordonare a cererilor de azil.
La al treilea vot, 60% dintre alegători au susţinut o regulă care prevede că oamenii care nu doresc ca organele lor să fie prelevate pentru transplanturi după deces trebuie să opteze în acest sens.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
