Preşedintele Nicuşor Dan a convocat din nou partidele parlamentare la consultări, la Palatul Cotroceni, în vederea desemnării unui nou premier şi a precizat că va face un anunţ luni seară. Este aşteptat numele celui de-al patrulea premier desemnat, după ce Eugen Tomac, Adrian Veştea şi Siegfried Mureşan nu au reuşit să întrunească o majoritate. Sunt deja îndeplinite condiţiile declanşării alegerilor anticipate, dar preşedintele nu le consideră o soluţie, în ciuda faptului că mai multe partide le solicită.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, consultările cu partidele încep la ora 14.00 şi se vor derula după următorul program:
14.00 - Partidul Social Democrat (PSD)
14:30 - Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR)
15:00 - Partidul Naţional Liberal (PNL)
15:30 - Uniunea Salvaţi România (USR)
16:00 - Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR)
16:30 - Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale
17:00 - Partidul S.O.S. România (SOS)
17:30 - Partidul Oamenilor Tineri (POT)
18:00 - Grupul parlamentar Uniţi pentru România
La finalul zilei, preşedintele Nicuşor Dan ar urma să anunţe cel de-al patrulea nume de premier desemnat de când s-a declanşat criza politică în luna mai.
CUM AM AJUNS AICI
Pe 5 mai 2026, Guvernul Ilie Bolojan a fost demis printr-o moţiune de cenzură iniţiată de PSD, AUR şi PACE - Întâi România.
De atunci, România este condusă de un guvern interimar, deşi termenul constituţional de 45 de zile pentru interimat a expirat de mult, fără ca vreo sancţiune să intervină.
Actualul guvern a ajuns însă într-un impas - este nevoie de rectificare bugetară, iar un guvern demis nu o poate face. De asemenea, trebuie pregătit bugetul pentru anul viitor, astfel încât să fie evitate problemele unei adoptări tardive a Legii bugetului pentru 2027.
Preşedintele Nicuşor Dan a desemnat până acum trei persoane să construiască guverne, dar fără succes deocamdată.
Primul premier desemnat, Eugen Tomac, nici nu a mai ajuns în Parlament: şi-a depus mandatul după ce a constatat că nu poate strânge numărul de voturi de învestitură.
Al doilea premier desemnat, liberalul Adrian Veştea, a ajuns la vot pe 22 iunie şi a fost respins. A primit 189 de voturi "pentru" şi 23 "împotrivă", dar doar 287 din cei 465 de parlamentari au fost prezenţi în sală. PSD a votat pentru Guvernul Veştea.
Preşedintele PNL, Ilie Bolojan, a vorbit atunci despre "jocuri de culise" şi trădări, întrucât desemnarea lui Veştea s-a făcut fără consultarea partidului. Liberalii au reiterat ideea că nu mai intră la guvernare alături de PSD. Mai mulţi parlamentari liberali au fost excluşi din partid, iar conducerile unor filiale acuzate de trădare au fost înlocuite.
Cea de-a treia persoană care a încercat să obţină majoritatea pentru învestirea unui Guvern a fost Siegfried Mureşan. Acesta a fost nominalizat de către preşedintele Nicuşor Dan, pe 19 septembrie 2026, însă guvernul pe care l-a propus a obţinut doar 182 de voturi "pentru", necesarul fiind de cel puţin 233.
Dacă între primele nominalizări şi cea a lui Siegfried Mureşan preşedintele Nicuşor Dan a lăsat să treacă luni de zile, săptămâna trecută a anunţat consultări oficiale cu partidele în aceeaşi zi în care a avut loc şedinţa de plen a Parlamentului pentru investirea Guvernului Mureşan.
Tot atunci a promis că luni seară, la finalul consultărilor, va prezenta un nou nume de premier.
CE SPUNE CONSTITUŢIA
În urma respingerii Guvernului Veştea şi Guvernului Mureşan, sunt întrunite condiţiile dizolvării Parlamentului şi convocării de alegeri anticipate.
Articolul 89 din Constituţie prevede că, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, "Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură".
Preşedintele Nicuşor Dan a cerut, în repetate rânduri, partidelor politice responsabilitate şi soluţii concrete pentru rezolvarea crizei politice, apreciind că alegerile anticipate nu sunt o soluţie.
"E momentul ca această criză politică să se încheie. E momentul ca partidele să privească dincolo de gardul de partid, să privească la interesul naţional. Alegerile anticipate nu sunt o soluţie, dimpotrivă, ar fi o continuare a instabilităţii şi a neîncrederii - şi a cetăţenilor români, şi a pieţelor financiare. Indiferent de ce se va întâmpla, România îşi va păstra traiectoria financiară, există consens politic pe chestiunea asta", a transmis preşedintele.
De asemenea, a anunţat că nu-şi doreşte dizolvarea Parlamentului.
"Eu îndemn partidele - pentru că e o chestiune serioasă, totuşi - îndemn partidele la dialog. Nu l-am prea văzut în ultimele luni. Dizolvarea Parlamentului nu este ceva ce eu să-mi doresc. Asta înseamnă câteva luni în plus de incertitudine şi cred că românii... în momentul ăsta îşi doresc să se termine criza asta într-un fel sau altul şi felul ăsta nu poate să fie decât unul negociat de partide (...) Alegerile anticipate sunt rele în primul rând pentru cetăţeni, după aceea şi pentru partide. Când eşti politician trebuie să te uiţi la ce vor cetăţenii. E o stare de insecuritate şi cred că e momentul să închidem criza asta", a afirmat Nicuşor Dan, într-un interviu acordat pentru Antena 3, la finalul vizitei la New York.
Decizia preşedintelui Nicuşor Dan de a nu declanşa alegerile anticipate, deşi criticată de o parte dintre liderii politici şi persoanele care postează comentarii pe pagina de Facebook a şefului statului, a fost apreciată de specialiştii Agenţiei de rating S& P în raportul prin care reconfirmau ratingul de ţară.
"Ipoteza noastră de bază este că România va prezenta un plan fiscal credibil pentru perioada 2027-2028. Peisajul politic al României rămâne caracterizat de instabilitate, întrucât nu s-a format încă niciun guvern după căderea Guvernului Bolojan în luna mai. În ciuda eşecului mai multor candidaţi la funcţia de prim-ministru de a obţine un mandat, preşedintele Nicuşor Dan a rezistat apelurilor la organizarea de alegeri anticipate. Alegerile anticipate rămân puţin probabile, având în vedere că România nu a organizat alegeri parlamentare anticipate în istoria sa postcomunistă", se arată în raportul agenţiei de rating.
CE SPUN PARTIDELE
PSD va cere mandat de formare a Guvernului
Senatorul Daniel Zamfir a declarat că PSD va merge la Cotroceni cu propunerea Sorin Grindeanu prim-ministru, aceeaşi pe care a avut-o şi la ultimele runde oficiale de discuţii. De asemenea, PSD ar putea propune un guvern minoritar PSD, sau un guvern în jurul PSD.
Preşedintele social-democraţilor, Sorin Grindeanu, anunţa că este pregătit să preia funcţia de premier, ba chiar se aştepta ca el să fie nominalizat ultima dată şi nu liberalul Siegfried Mureşan.
În cazul în care va fi desemnat, Grindeanu a anunţat că va discuta cu toate forţele politice din Parlament, deci inclusiv cu AUR.
Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat, însă, că va condiţiona partidele să nu aducă AUR la guvernare.
"Nu dintr-o lipsă de respect faţă de simpatizanţii AUR, ci pentru un mandat pe care cetăţenii mi l-au dat acum un an şi patru luni şi mandatul ăsta spune păstrarea direcţiei pro-occidentale şi o traiectorie financiară fără turbulenţe pentru o stabilizare financiară a României şi, din păcate, cum am văzut în multe manifestări, AUR nu îndeplineşte aceste condiţii", declara, recent, într-o conferinţă de presă, preşedintele Nicuşor Dan.
Potrivit şefului statului, o prezenţă AUR la guvernare ar afecta relaţia cu partenerii noştri şi pe partea de securitate şi pe parte de Uniune Europeană.
"România nu îşi permite asta în momentul ăsta şi ăsta e mandatul pe care cetăţenii mi l-au dat acum un an şi patru luni", a mai declarat preşedintele.
AUR vrea la guvernare, anticipate sau suspendarea preşedintelui
AUR a anunţat, în repetate rânduri, prin vocea liderilor, că nu va vota un guvern din care nu face parte.
Ba chiar preşedintele AUR, George Simion, a anunţat, miercuri, în plenul reunit al Parlamentului pentru votul de învestitură, că parlamentarii nu vor vota niciun guvern până când nu i se face dreptate lui Călin Georgescu, arestat preventiv pentru înşelăciune.
"Nu vom vota nicio altă variantă de guvern până nu îl eliberaţi şi îi faceţi dreptate lui Călin Georgescu", a afirmat Simion.
Anterior, el anunţa că "trecem printr-o criză politică majoră" şi că a desemnat o echipă de negociere cu toate formaţiunile politice, "pentru ca în următoarele zile să ajungem la a forma un guvern stabil".
Preşedintele AUR spune că este de datoria AUR să facă parte din guvernare şi să treacă ţara peste aceste momente grele.
"Dacă în continuare cei de la celelalte formaţiuni politice nu vor fi lăsaţi, nu vor avea voie, nu ne vor acorda poziţiile necesare pentru a face România bine, trebuie constatat, conform Constituţiei, faptul că nu există o majoritate, iar după căderea următorului guvern trebuie să ajungem la votul românilor", a menţionat el.
Simion preciza că "vor discuta cu toate persoanele responsabile posibilitatea ca în cazul în care Nicuşor Dan nu convoacă alegerile, cum îi cere Constituţia să fie suspendat".
PNL nu va avea propunere de premier
Preşedintele PNL, premierul interimar Ilie Bolojan, a declarat că, după ce preşedintele va face nominalizarea unui nou premier, PNL va trata serios această nominalizare şi va purta discuţii cu persoana desemnată. Decizia finală, de susţinere sau nu a noului premier desemnat, spune Bolojan, va ţine cont de interesele României.
În repetate rânduri, Bolojan a vorbit despre "limitele" pe care s-a demonstrat că le are partidul, când vine vorba de obţinerea unei majorităţi.
"Anunţul pe care-l fac în seara asta este că PNL va trata serios viitoarea nominalizare, va purta discuţii cu premierul desemnat şi vom lua o decizie care va ţine cont în mod cert de interesele României şi de ceea ce putem noi face în condiţiile date. Să nu uităm că Partidul Naţional Liberal are o pondere de 15-16% în Parlament şi s-a văzut, aşa cum am spus, care sunt limitele. Dacă cei care au încredere în noi vor să facem mai mult decât am avut până acum, trebuie să fie conştienţi că avem nevoie de o forţă mai mare şi pentru asta trebuie să convingem mai mulţi români că suntem o opţiune serioasă, în aşa fel încât, la alegerile anticipate sau la alegerile la termen, să avem o pondere mai mare ca să putem să facem ceea ce trebuie pentru români", a declarat Ilie Bolojan, miercuri seară, la Digi24.
Mandatul USR
Preşedintele USR, Dominic Fritz, a anunţat că USR nu intră la guvernare dacă din viitorul guvern fac parte miniştri PSD şi nu va vota un guvern care e paravan pentru PSD.
Potrivit lui Dominic Fritz, soluţia pentru ieşirea din criză sunt alegerile anticipate.
"Am avut azi o discuţie cu colegii mei din Biroul Naţional USR despre consultările de la Cotroceni. Poziţia USR e clară: în acest moment, soluţia pentru ieşirea din criză în care PSD şi AUR au aruncat ţara sunt alegerile anticipate. Politicienii trebuie să se întoarcă în faţa cetăţenilor, să le ceară din nou votul şi să le ofere posibilitatea de a decide cine şi cu ce mandat va conduce România", a scris, vineri, Dominic Fritz pe Facebook.
UDMR vrea încheierea crizei şi nu crede în anticipate
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, care a făcut apel de câteva luni la responsabilitate, a declarat, miercuri, în şedinţa plenului comun pentru votul de învestitură a Guvernului Siegfried Mureşan, că societatea nu mai are răbdare cu politicienii, el arătând că, după 148 de zile, nu sunt în stare să învestească un guvern cu puteri depline şi acest lucru este inacceptabil.
"Nu noi avem nevoie de guvern. Nu USR, nu PNL şi nu PSD are nevoie de guvern. România are nevoie de guvern. Omul când îşi pierde răbdarea, când societatea îşi pierde răbdarea, nu mai are încredere în instituţii, nu mai are încredere în politicieni şi îşi ia soarta în propriile mâini, iar reacţia va fi pe măsură. Va alege ceea ce este mai rău pentru ţara noastră, va alege extremele, va alege populismul, va alege ceva care poate arată bine, poate sună bine, dar este ca o poză a deşertului la răsărit, un kitsch politic", a adăugat preşedintele UDMR.
De asemenea, Kelemen Hunor susţine că alegerile anticipate nu ar rezolva nimic deoarece ar fi acelaşi Parlament, cu AUR pe primul loc.
"Pe toate cifrele ar fi peste 35-40% şi probabil că s-ar inversa acolo ordinea, PSD pe locul 2, PNL, USR, noi, deci tot asta ar fi componenţa Parlamentului, dar proporţiile s-ar schimba şi nu ai putea evita formarea unui guvern din AUR sau în jurul partidului AUR", afirma el.
Kelemen consideră că trebuie "câştigat timp" până în 2028 pentru a evita ca AUR să ajungă la guvernare.
Medikatv.ro
