Economia mondială se confruntă cu un deficit de finanţare de 30.000 de miliarde de euro până în 2030, avertizează Santander

Economia mondială se confruntă cu un deficit de finanţare estimat la aproximativ 30.000 de miliarde de euro în următorii cinci ani, în principal din cauza investiţiilor necesare pentru tranziţia energetică, dar şi pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale şi a industriei de apărare, potrivit unui raport publicat marţi de grupul bancar spaniol Santander, transmite Reuters.

Conform estimărilor preliminare ale băncii, necesarul total de investiţii la nivel mondial pentru perioada 2026–2030 se ridică la aproximativ 50.000 de miliarde de euro. Ţinând cont de sursele de finanţare disponibile şi de ritmul anticipat al creşterii economice, diferenţa neacoperită ar ajunge la circa 30.000 de miliarde de euro, echivalentul a 33.600 de miliarde de dolari.

Cea mai mare parte a deficitului, între 22.000 şi 26.000 de miliarde de euro, este asociată finanţării măsurilor de combatere şi adaptare la schimbările climatice. Investiţiile necesare includ dezvoltarea reţelelor electrice, extinderea capacităţilor de energie regenerabilă, sistemele de stocare şi electrificarea economiei.

Raportul avertizează că îmbătrânirea populaţiei amplifică presiunile asupra bugetelor publice, prin creşterea cheltuielilor pentru sănătate şi pensii. Santander consideră că acoperirea necesarului de investiţii va impune o colaborare mai strânsă între sectorul public şi cel privat, băncile urmând să joace un rol esenţial în mobilizarea capitalului şi finanţarea companiilor.

În cadrul unei conferinţe bancare internaţionale organizate la Madrid, preşedinta executivă a Santander, Ana Botín, a cerut autorităţilor europene să creeze condiţii mai favorabile pentru finanţarea investiţiilor şi relansarea creşterii economice.

”Europa are nevoie de un sistem bancar construit pentru creştere, nu doar pentru stabilitate”, a declarat Botín.

Prezentă la eveniment, directoarea generală a Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a avertizat că nivelurile ridicate ale datoriei reprezintă un risc major pentru economia mondială.

”Costul serviciului datoriei, în condiţiile în care inflaţia împinge dobânzile în sus, devine sufocant pentru guverne şi afectează companiile şi gospodăriile”, a declarat Georgieva.

Ana Botín a atras atenţia şi asupra necesităţii utilizării mai eficiente a economiilor europene. Gospodăriile din Europa deţin o avere financiară netă de aproximativ 32.000 de miliarde de euro şi economisesc anual circa 600 de miliarde de euro, însă aproape jumătate din aceste sume sunt investite în străinătate, în principal în Statele Unite.

”Ar trebui să păstrăm o parte mai mare din aceste fonduri în Europa”, a afirmat Botín.

Problema finanţării tranziţiei climatice, în special în economiile în curs de dezvoltare, va figura şi pe agenda conferinţei ONU privind schimbările climatice, care începe la 9 noiembrie, în Antalya, Turcia.