Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, afirmă că aproape jumătate dintre locuinţele alimentate cu gaze naturale din România nu au realizate verificări şi revizii ale instalaţiilor. Chisăliţă consideră că această situaţie are drept cauză eliminarea, în 2011, a obligaţiei ca verificarea periodică a instalaţiei de gaze să fie realizată de operatorul de distribuţie din zonă şi introducerea posibililităţii ca aceasta să fie făcută de orice firmă autorizată ANRE, aleasă de consumator, care, „în baza unui preţ corespunzător”, „poate obţine avizul favorabil” chiar dacă „mai sunt abateri de la normativ”. Potrivit lui Chisăliţă, printre cauzele exploziilor mai sunt neglijenţa umană, necunoaşterea amplasamentului conductelor, infrastructura „îmbătrânită” şi lipsa educaţiei civice. Preşedintele AEI mai spune că această situaţie poate fi rezolvată prin „reconstruirea unor activităţi integrate pe verticală şi care să reunească în activitatea de distribuţie şi activităţile auxiliare specifice proiectării, construcţiei şi verificării instalaţilor de utilizare, cu reglementarea tarifelor aferente”.
Preşedintele AEI, Dumitru Chisăliţă, afirmă că România se confruntă „tot mai des” cu tragedii cauzate de explozii de gaze în blocuri de locuinţe, case vechi sau spaţii comerciale, precizând că fenomenul „ridică o întrebare esenţială: de ce se produc tot mai multe explozii de gaze” şi ce se poate face pentru a le preveni?
„În anul 2011, a fost eliminată obligaţia ca verificarea periodică a instalaţiei de gaze (o dată la 2 ani) să fie realizată de operatorul de distribuţie care activează în zonă, aceasta putând să fie făcută de către orice firmă autorizată ANRE, care este aleasă de consumator, şi astfel în baza unui preţ corespunzător se poate obţine avizul favorabil al verificării instalaţiei („uneori” chiar dacă, mai sunt unele abateri de la normativ)”, afirmă Dumitru Chisăliţă.
Preşedintele AEI, precizează că pe vremea când aceste activităţi erau realizate de operatorul de distribuţie de gaze naturale, fiind o abordare unitară: proiectare, avizare, execuţie, recepţie, punere în funcţiune, verificarea periodică a instalaţiei şi efectuarea efectivă a distribuţiei de gaze, responsabilitatea „era superioară atât la nivelul conducerii, cât şi la nivelul personalului operativ”, deoarece la un accident nerealizarea corespunzătoare a oricărei dintre aceste activităţi aduceau răspunderea aceluiaşi operator”.
”În 2012, a «explodat» cererea de servicii conexe activităţii de utilizare gaze naturale (proiectare, execuţie, verificare, revizii, reparaţii instalaţii de utilizare gaze natutrale). Efortul redus – intelectual şi fizic – de a realiza aceste lucrări, preţurile ridicate ale serviciilor a determinat creşterea rapidă a numărului firmelor care s-au autorizat să efectueze lucrări în sectorul gazelor naturale, dar şi antrenarea de persoane din diverse alte domenii care şi-au încetat sau restrâns activitatea în ultimii ani, fără pregătire teoretică şi experienţă în domeniul gazelor naturale”, explică Dumitru Chisăliţă.
Acesta informează că într-o perioadă scurtă s-au autorizat „peste 1.500 de firme” în efectuarea de lucrări în sectorul gazelor naturale, în care au fost angrenate „peste 15.000 de persoane”.
„Lipsa culturii tehnice minime în domeniul gazelor naturale la nivelul consumatorilor (bazată pe deviza „merge şi aşa”, chiar dacă în joc este siguranţa lor şi a celor care locuiesc în apropierea lor), impactul unor costuri suplimentare asupra consumatorului de gaze introduse odată cu aceste servicii (costuri care nu erau evidenţiate/percepute de acesta, ele până în 2012 regăsindu-se în tarifele-preţurile gazelor), volumul mare de lucrări angajate de o firmă etc., au determinat abordarea unor lucrări în afara condiţiilor prevăzute de normativele în vigoare”, susţine preşedintele AEI.
El spune că, în fapt, cererea pentru astfel de servicii, s-a întâlnit „perfect” cu oferta.
„Pentru o sumă mai mică, consumatorul putea beneficia de proiectarea şi realizarea unor instalaţii de utilizare de la persoane care căutau piaţa, chiar dacă nu aveau niciun fel de experienţă; pentru o sumă mai mare, consumatorul putea beneficia de o instalaţie care nu îndeplinea cerinţele din normativele în vigoare, fără a mai fi nevoit să-şi «spargă» casa şi să şi monteze un geam mai mare. Fiecare ieşea «mulţumit» din această tranzacţie, consumatorul obţinea costuri mai mici, iar firmele câştigau sume frumuşele de bani, nefiind puse în situaţia de a refuza realizarea niciunei lucrări”, afirmă sursa citată.
Chisăliţă susţine că unul din scopurile liberalizării pieţei serviciilor adiacente utilizării gazelor, acela de creştere a calităţii acestora, a avut „efect invers”, şi anume nerspectarea normativelor în vigoare.
„Vina nu aparţine doar individului, ci unui întreg sistem”
Potrivit lui Chisăliţă, cea mai frecventă cauză a exploziilor de gaze este neglijenţa umană, în condiţiile în care mulţi oameni folosesc instalaţii de gaze improvizate, reparaţii făcute „după ureche” sau nu fac verificările tehnice care au scopul de a-i proteja.
„Din dorinţa de a economisi bani sau din lipsă de informare, un simplu racord neetanş devine o bombă cu ceas. În aceste condiţii, vina nu aparţine doar individului, ci şi unui sistem care nu a reuşit să impună o cultură a responsabilităţii”, afirmă Chisăliţă.
O estimare a AEI bazată pe extrapolarea datelor din unele localităţi (ex. Mioveni) arată că circa 40% din instalaţiile de utilizare a gazelor naturale din România nu au efectuată verificarea sau revizia instalaţiei de utilizare gaze.
Preşedintele AEI precizează că alte cauze ale producerii unor explozii sunt lipsa cunoaşterii amplasamentelor conductelor, hărţile învechite ale acestora, infrastructura „îmbătrânită” şi lipsa educaţiei civice.
„Conductele de gaze din multe localităţi au zeci de ani vechime, iar întreţinerea lor este adesea superficială. În plus, lucrările de construcţii sau reabilitare executate necorespunzător pot deteriora instalaţiile subterane, crescând riscul de scurgeri. Astfel, fiecare explozie devine o consecinţă directă a indiferenţei faţă de siguranţa publică. Prevenţia nu se limitează la tehnologie, ci presupune şi educaţie civică. Puţini ştiu cum să reacţioneze la mirosul de gaz sau cum să acţioneze în cazul scurgerii gazelor la exteriorul sau interiorul clădirii. În şcoli nu se predă aproape deloc noţiunea de siguranţă în locuinţă, iar campaniile publice sunt rare şi nu sunt privite cu interes. Într-o societate în care informaţia circulă rapid, paradoxal, educaţia practică lipseşte. Exploziile nu sunt doar accidente tehnice, ci şi explozia unei nepăsări colective”, avertizează Chisăliţă.
„Suntem latini, nu anglofoni”
Potrivit preşedintelui AEI, eliminarea acestei stări de fapt poate fi făcută prin „reconstruirea unor activităţi integrate pe verticală” şi care „să reunească în activitatea de distribuţie şi activităţile auxiliare specifice proiectării, construcţiei şi verificării instalaţilor de utilizare, cu reglementarea tarifelor aferente”.
„În argumentarea acestei activităţi concludent este studiul realizat în urmă cu câţiva ani, privind externalizarea serviciilor auxiliare utilizării gazelor naturale în mai multe ţări din Europa, a arătat că după externalizarea tuturor serviciilor auxiliare (inclusiv avizarea, verificarea şi recepţia), au existat ţări precum Anglia, unde numărul accidentelor după aplicarea externalizării a scăzut şi în alte ţări precum Italia, unde numărul accidentelor a crescut semnificativ! Suntem latini, nu anglofoni”, încheie Dumitru Chisăliţă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
