Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pâslaru, a afirmat că suma de proiecte de investiţii din PNRR care au un semn de întrebare în acest moment legat de implementarea lor până la termenul limită este de 7,8 miliarde de euro. El susţine că s-a ajuns în această situaţie din cauza populismului avut în administrarea ţării, dar şi pentru că un element important este caracteristicul ”merge şi aşa”, ce dacă întârziem, că am mai făcut-o şi în trecut.
Dragoş Pâslaru a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că a început o discuţie preliminară pentru a se stabili care proiecte pe PNRR pot fi implementate până la sfârşitul anului viitor.
”Comisia Europeană împreună cu echipele de la ministere şi cu echipa de la MIPE au început o discuţie deocamdată preliminară prin care să vedem ce din totalul acesta pe care îl avem pe PNRR poate fi cu adevărat fezabil implementat până la sfârşitul perioadei, deci până la sfârşitul 2026 şi ce nu. Şi descoperim o problemă sistemică. Nu discutăm de o problemă doar la nivel central sau de o problemă doar pe un anumit sector. Suma de proiecte de investiţii care au un semn de întrebare în acest moment şi legitim pus legat de capacitatea de a fi implementată este de 7,8 miliarde de euro. Discutăm aici de şcoli, discutăm de spitale, discutăm de segmente de autostradă, discutăm de infrastructură feroviară, de infrastructură socială, de locuinţe pentru tineri, de bani pentru întreprinderile micii şi mijlocii şi dezvoltarea sectorului privat, de împăduriri, de cam toate capitolele, sau de o bună parte din capitolele cruciale care au în acest moment un risc de ajustare semnificativ”, a afirmat Dragoş Pâslaru.
El a adăugat că s-a ajuns aici din cauza populismului avut în administrarea ţării.
”Primul lucru pe care trebuie să-l subliniem este că am ajuns aici ca urmare a populismului pe care l-am avut în administrarea ţării. Am avut perioada electorală extinsă de peste un an, am avut alte priorităţi, lucruri care au condus la respingerea sau amânarea unor reforme pentru că ele nu erau populare, nu aduceau voturi, deşi erau imperios necesare pentru împingerea mai departe a planului. Am ajuns aici pentru că a existat o lipsă de asumare a acestei modernizări pe care o avem în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Aici nu este vorba de mofturi ale Comisiei Europene. Aici este vorba despre faptul că aveam un plan şi acele lucruri nu s-au făcut la timp sau au fost amânate”, a explicat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
Dragoş Pâslaru consideră că s-a alocat foarte multă energie pentru ce proiecte să intre în PNRR şi mai puţină energie pentru implmentarea lor.
El a identificat ca fiind o altă problemă clasicul ”merge şi aşa”.
”Un alt element important este caracteristicul merge şi aşa. Ce dacă întârziem? Nu e o problemă, am mai întârziat şi în trecut. Şi ce dacă nu le terminăm până în 2026? Adică o să ne înţelegem cu ei. Şi în momentul în care, şi plus acel clasic, vedem noi, o să vedem, vedem noi ce o se întâmple. Şi aceste lucruri sunt de natură de a scădea încrederea în modul în care administraţia îşi asumă aceste reforme”, a mai afirmat Dragoş Pâslaru.
El a precizat că l-a informat despre această situaţie pe premierul Ilie Bolojan.
”Am terminat această analiză noaptea la sfârşitul zilei de marţi. Miercuri dimineaţă, la ora 8, am avut întâlnire cu prim-ministrul Ilie Bolojan. I-am prezentat situaţia, i-am explicat faptul că lucrurile sunt extrem de serioase, dumnealui nu doar că a înţeles imediat, dar a convocat în aceeaşi zi adică ieri, la ora 6, o întâlnire cu toate ministerele de linie care sunt cruciale pentru implementarea reformelor şi investiţiilor majore şi le-am pregătit şi le-am dat la fiecare minister în parte câte o fişă cu detalii pentru fiecare, ştiţi conceptul de jaloane şi ţinte pentru fiecare jalon pe care îl avem atât aferent cererii de plată 3 pentru a putea să evităm suspendarea şi pierderea definitivă a banilor, cât şi pentru cererea de plată 4”, a mai declarat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
El a precizat că trebuie lucrat şi pentru cererea de plată numărul patru.
”Dacă noi facem ce s-a făcut şi până acum, adică să aşteptăm să vedem ce se întâmple cu cererea anterioară şi nu o pregătim pe cea următoare, avem o problemă. De altfel, cererea de plată 4, am această încredere şi voi lucra la acest lucru împreună cu colegii ca să putem aduce o sumă nemaiîntâlnită ca magnitudine de circa cinci miliarde spre şase miliarde de euro, care ar fi un balon de oxigen extraordinar pentru finanţele publice din România”, a subliniat Dragoş Pâslaru.
El a mai transmis că va exista o renegociere a PNRR.
”Vom avea probabil acum o renegociere a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Mutăm toate proiectele bune pe granturi ca să luăm granturile. Dar dacă pe granturi, după ce le mutăm, ultima şansă de a le muta, întârziem şi nu facem ceva, atunci pierdem banii nerambursabili. Şi asta nu trebuie să se întâmple. Vom avea un sistem de monitorizare extrem de strict pe această zonă. Pe proiectele care în acest moment nu au progres fizic, nu poţi să justifici cum s-ar face, am stabilit că ministerele trebuie să vină în primul rând cu un stadiu de implementare”, a mai declarat Dragoş Pâslaru.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
