Dragoş Anastasiu, preşedinte Eurolines Group, se declară îngrijorat de tot ce înseamnă resursă umană în România şi consideră că aici avem cea mai mare criză, atât din punct de vedere numeric, pentru că pleacă oamenii din ţară, dar şi din punct de vedere calitativ, deoarece şcolile sunt departe de ceea ce are nevoie mediul de afaceri.
Impetum Group a organizat o nouă dezbatere din demersul CONFIDEX, cel mai amplu studiu pro-business din România creat de Impetum Group şi totodată vocea mediului de business.
Dragoş Anastasiu a declarat în cadrul evenimentului că faptul că există coaliţia de guvernare creează o linişte de care mediul de afaceri a avut nevoie.
”S-a profesionalizat dialogul între noi, mediul de afaceri, şi Guvern, acum 5-7 ani lucrurile nu se întâmplau în acest mod. Există o serie de lucruri care s-au îmbunătăţit. Noi toţi avem sentimentul că avem un potenţial foarte mare. Să ne aducem aminte, acum cinci ani aveam războaie la noi în ţară. Dar lucrurile s-au dus într-o zonă care generează optimism”, spune Anastasiu.
Acesta consideră că mediul de business s-a maturizat în ultimii 5-7 ani.
Întrebat dacă vede sau nu o recesiune, Dragoş Anastasiu a precizat că există această îngrijorare, iar lucrurile cumva se vor deteriora, la nivel global.
”Problema nu este că de jur împrejurul nostru este o recesiune. Întrebarea este ce facem noi. În orice fel de criză există oportunităţi, am şi obosit ascultând această teorie. Noi, mediul de afaceri din România, avem acest potenţial, să nu intre în probleme, chiar dacă de jur împrejurul nostru există o sumedenie de probleme. Eu asta cred, pentru că venim cumva destul de jos şi ne-am maturizat”, a afirmat Dragoş Anastasiu.
El s-a arătat îngrijorat de lipsa forţei de muncă din România.
”Pe mine m-a îngrijorat şi mă îngrijorează în continuare tot ce înseamnă resursă umană în România. Eu cred că dacă am face aici progrese, am putea să privim cu mare optimism orice fel de criză care se apropie. Eu cred că aici avem cea mai mare criză. Numeric, pentru că ne pleacă oameni. Cel puţin în zona de turism, HoReCa şi servicii, acum este crâncen, pentru că toţi s-au orientat către altceva mai sustenabil. Este prima şi cea mai importantă chestiune la care vreau să mă refer: resursa umană la modul general, demografic. La nivel calitativ, în sens de capabilităţi, abilităţi, ce învaţă în şcoală şi cât de departe sunt şcolile de ceea ce are nevoie mediul de afaceri. A treia chestiune e atitudinea”, a spus Dragoş Anastasiu.
În opinia sa, jumătate din investiţiile prin PNRR ar fi trebuit direcţionate în acest sector.
Întrebat dacă România este o destinaţie scumpă de vacanţă, Anastasiu a spus că, pe alocuri, este o destinaţie mai scumpă, dar nu peste tot.
”În special, ne e foarte greu să concurăm pe zona de litoral, pentru că sezonul este foarte scurt şi asta nu din cauza vremii. Acolo suntem competitivi – aici e turismul de tip rural, agroturism, ecoturism etc – acolo stăm foarte bine”, a adăugat el.
Dragoş Anastasiu afirmă că, în ultimii ani, mulţi antreprenori au înţeles că trebuie să le ofere angajaţilor din HoReCa salarii mai mari.
”Pentru a le majora salariile, trebuie să ai venituri. Iar veniturile sunt corelate cu puterea de cumpărare a turistului. Şi atât timp cât turiştii noştri sunt doar de aici şi nu avem turişti cu putere de cumpărare mai mare (Germania, Austria, etc) şi pentru asta ar trebui să avem o imagine mai bună în străinătate, ne raportăm la cât poate să plătească turistul român”, a mai spus Anastasiu, precizând că soluţia pentru salarii mai mari în domeniu ar fi incomingul, adică generarea de turişti străini în România, care au putere de cumpărare mai mare.
Omul de afaceri consideră că există motive pentru care putem să fim optimişti, dincolo de îngrijorări.
”Per total, eu confirm rezultatele studiului, din relaţia pe care o am cu antreprenorii români”, a spus Dragoş Anastasiu.
La rândul său, Marius Ştefan, CEO Autonom, a identificat două îngrijorări majore pentru perioada următoare: una derivă din inflaţie, anume creşterea dobânzilor, precum şi teama faţă de o creştere a incapacităţii de plată.
”Noi avem foarte multe active, maşini, şi ca să putem creşte avem nevoie să finanţăm aceste maşini, adică să mai luăm credite. Şi faţă de ultimii ani observăm o tendinţă de creştere a dobânzilor. Aici trebuie să avem grijă şi lucrăm cu tot felul de scenarii. Al doilea lucru, care în opinia mea e şi mai îngrijorător, sper să nu ne confruntăm cu o creştere a incapacităţii de plată”, a precizat el.
Companiile au fost afectate atât de criza generată de pandemie, cât şi de creşterea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale. Pentru a-şi atenua costurile cu energia, unele companii au decis să îşi instaleze panouri solare, devenind astfel prosumatori.
„Ce am învăţat acum mulţi ani – şi cred că a fost una din revoluţiile majore de gândire economică, Şcoala de la Chicago – a zis aşa: în business, deciziile se iau mai degrabă pe bază de psihologie decât pe partea de cifre. După doi ani complicaţi, în care nu ştiai când vine următorul lockdown sau dacă mai vine ceva, gradul de incertitudine a fost foarte mare. A apărut vaccinul, dar oare va merge? După vaccin brusc, iar un lockdown. Acum, brusc, parcă nu mai e nimic aşa rău, parcă vrem şi noi să trăim”, a spus Marius Ştefan.
El a făcut o comparaţie cu criza precedentă din 2009-2010.
”Acum avem mult mai mult cash şi mult mai mult acces la finanţare. Şi asta, din punct de vedere psihologic, ne creează un confort mai mare deoarece, deşi vedem cu toţii nori aceia gri, de la orizont, ne creează un confort că vom trece peste asta. Mai e ceva, avem o memorie recentă. Adică nu vorbim de criza din 1929 despre care ne-au povestit bunicii, nu, am trecut noi prin asta. Companiile care sunt un pic mai răsărite din punct de vedere financiar aproape toate au prins criza din 2009-2010 şi o ţin minte”, a afirmat CEO Autonom.
Acesta spune că, din datele de la Banca Naţională a României, urmăreşte cel mai frecvent un anume indicator, cel privind volumul banilor-credite către companii, în lei şi în euro.
„La sfârşitul trimestrului I, era o creştere de peste 25%, faţă de finalul anului trecut. Asta mie îmi spune că societăţile continuă să se crediteze şi eu leg asta de încrederea în viitor. Altfel de ce te-ai credita? Pentru că ai proiecte de investiţii, să te dezvolţi. Cumva ai încredere în viitor. Consider că atunci când va scădea volumul de creditare de la bănci către companii, vom putea spune că scade şi încrederea în viitor”, a precizat Marius Ştefan.
Potrivit acestuia, mulţi români au amânat decizia de a achiziţiona o maşină şi este posibil şi ca peste un an să amâne din nou. „Pe anumite categorii de bunuri şi servicii sunt probleme cu aprovizionarea”, a spus el.
Totuşi, CEO Autonom consideră că este cea mai potrivită perioadă pentru a te împrumuta, în vederea dezvoltării business-ului.
„Unele dintre cele mai de succes business-uri sunt pornite în criză sau într-o recesiune mai profundă”, a menţionat el.
Andrei Cionca, CEO Impetum Group: Aproximativ 4.000 de companii cu active de peste 1 milion de euro sunt în insolvenţă tehnică
Andrei Cionca, CEO Impetum Group, spune că a stat de vorbă cu mai mulţi oameni de afaceri şi a consultat câteva rapoarte făcute de fonduri de investiţii străine.
„Ne punem această întrebare, dacă suntem iar în anul 2008 reloaded, în care economia României duduia şi nu avea nicio problemă şi nu ne uitam şi la alte pieţe”, a spus Andrei Cionca.
Potrivit acestuia, trebuie să ne uităm la câteva tendinţe, iar una din aceasta arată că managerii sunt optimişti.
„Ne uităm afară şi vedem un raport potrivit căruia valoarea companiilor de tehnologie a scăzut foarte mult, pentru că s-au modificat metodele de evaluare. Astăzi toţi investitorii merg spre companii cu creştere sustenabilă şi se uită mai nou la profitabilitate. Până acum nu se uitau deloc la profitabilitate, ci se uitau doar la ratele de creştere. Şi cifrele sunt impresionante: din companiile de tehnologie listate, 61% dintre ele au astăzi o capitalizare mai mică decât cea de dinainte de pandemie şi 33% dintre ele au astăzi o valoare mai mică decât minimele din martie 2020, în pandemie”, a mai spus CEO Impetum Group.
Studiul a relevat că problemele structurale nu sunt la companii, ci la stat, care are o structura prea mare de personal, un deficit prea mare şi poate nu ştie să gestioneze prea bine banii europeni.
„Vedem tot mai multe mesaje în ultima perioadă de blocări în ceea ce priveşte angajările la stat, de reducere a cheltuielilor bugetare. Mai mult, avem o declaraţie extrem de interesantă a premierului, care a spus că vrea 10 miliarde mai mult în colectare. Întrebarea mea este: aceşti 10 miliarde în plus, de unde ar trebui să vină?”, se întreabă Cionca.
Acesta a spus că generaţia sa nu este una a unor manageri sau antreprenori care să ştie cum să rezolve anticipativ nişte situaţii.
„Înţeleg eu că peste un an îmi va fi greu şi încep să iau măsuri de azi. Nu! Managerii români sunt foarte reactivi. Prima dată ne enervăm, după care găsim soluţii. După mine, amânarea asta nu este bună, nu va duce la rezolvarea problemei”, a menţionat el.
Pentru anumite companii româneşti, problemele trenau dinainte de pandemie, spune el.
„Din calculele noastre sumare, înainte de pandemie, erau aproximativ 4.000 de companii cu active de peste 1 milion de euro au grad de îndatorare de peste 100% şi au pierderi operaţionale în ultimii cinci ani. Sunt companii aflate în insolvenţă tehnică. Din aceste 4.000 de companii, înainte de pandemie intrau în insolvenţă 200 în fiecare an. Ce se întâmplă cu celelalte 3.800 nu ştie nimeni”, a spus Andrei Cionca, precizând că nu este vorba de companii de stat.
În opinia sa, aceste companii cu probleme trebuie „duse la doctor”, care este echipat cu instrumente moderne, inclusiv cu legea nouă în domeniul restructurării companiilor care va fi promulgată în curând, şi le poate salva. Amânarea nu ajuta companiile respective.
„Aceste companii au probleme, au nişte cauze în spate. Până nu tratezi cauza, nu te poţi aştepta ca efectul să fie diferit doar printr-o amânare. ”, a menţionat CEO IMPETUM Group.
Sinteza rezultatelor studiului CONFIDEX S1 2022
Potrivit rezultatelor studiului CONFIDEX S1 2022, publicate de Impetum Group, managerii români sunt mult mai încrezători în viitor, deşi presiunea noilor crize este resimţită de cei mai mulţi dintre ei. 76% consideră că vor fi afectaţi într-o mare măsură de războiul din Ucraina, agricultura şi industria sunt sectoarele unde a scăzut starea de spirit a managerilor, însă indicele de încredere în economie este mai ridicat decât în perioada de debut a pandemiei.
Indicele CONFIDEX creşte la cea mai mare valoare măsurată, 47.8, fapt care indică în mod clar că mediul de business previzionează o dinamică pozitivă, o creştere ponderată, dar una care să consolideze companiile încercate de criza pandemică. Creşterea indiceluli este una generală, dar e mai mare în sectorul transporturilor (+9.7 puncte) şi al serviciilor (+7.6) şi mai ponderată în celelalte (de la +5.4, la +5.9) din cauza apariţiei noilor crize şi a impactului războiului din Ucraina.
Managerii estimează că starea companiei lor este peste media sectorului de activitate şi chiar a economiei româneşti şi europene. Circa 11% dintre manageri consideră că economia naţională s-a îmbunătăţit în ultimul an. Însă 27% consideră că situaţia propriei companii s-a îmbunătăţit şi 19%, că sectorul de activitate s-a îmbunătăţit. Circa două treimi dintre manageri consideră că economia globală şi cea europeană se vor înrăutăţi în următorul an. 71% consideră acelaşi lucru şi despre economia naţională.
Viitorul pare a fi marcat de criza materiilor prime (86%) şi cea energetică (78%), ce vor creşte costurile de producţie şi vor conduce spre o inflaţie accentuată (93%). De asemenea, 40% dintre manageri consideră că PIB-ul va scădea, deci ne îndreptăm spre recesiune.
În perioada următoare sunt prioritare, în opinia managerilor, creşterea vânzărilor (49%) şi retenţia de personal (41%). În continuare, două treimi dintre manageri optează pentru creşterea productivităţii, iar 73% ar prefera explorarea de noi pieţe. Domeniul servicii este mai aproape de această opţiune (78%), în timp ce managerii din agricultură preferă într-o mai mare proporţie să se concentreze pe portofoliul actual de clienţi (47%).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
