Directorii generali ai mai multor companii europene mari au declarat anticipează o recesiune semnificativă în Europa, continentul fiind deosebit de vulnerabil la consecinţele războiului Rusia-Ucraina, la sancţiunile economice asociate şi la preocupările legate de aprovizionarea cu energie, în ultimele săptămâni economiştii retrogradând previziunile de creştere pentru zona euro, transmite CNBC.
Zona euro se confruntă concomitent cu şocuri economice din cauza războiului din Ucraina şi o creştere a preţurilor alimentelor şi energiei, exacerbată de conflict, împreună cu un şoc de aprovizionare care decurge din politica Chinei de zero Covid. Acest lucru a generat îngrijorări cu privire la ”stagflaţie”, care reprezintă un mediu de creştere economică scăzută şi de inflaţie ridicată, şi la eventuala recesiune.
”Cu siguranţă, vedem o mare recesiune în curs de dezvoltare, dar asta este exact ceea ce vedem, este în devenire. Există încă o cerere majoră din cauza crizei Covid pe care tocmai suntem pe cale să o părăsim”, a declarat Stefan Hartung, CEO al gigantului german de inginerie şi tehnologie Bosch.
El a mai spus că pandemia ”este încă acolo şi vedeţi că ne loveşte puternic în China, dar vedeţi că în multe zone ale lumii cererea consumatorilor a crescut în unele zone”.
Hartung a remarcat cererea persistentă a consumatorilor pentru aparate de uz casnic, scule electrice şi vehicule, dar a sugerat că aceasta se va disipa.
”Asta înseamnă că pentru o anumită perioadă de timp această cerere va fi în continuare acolo, chiar dacă vedem creşterea dobânzii şi vedem creşterea preţurilor, dar, la un moment dat, nu va fi doar o criză de ofertă, va fi fi, de asemenea, o criză a cererii şi, cu siguranţă, suntem într-o recesiune profundă”, a adăugat el.
Inflaţia din zona euro a atins un nivel record de 7,5% în martie. Până acum, Banca Centrală Europeană (BCE) a rămas mai conciliantă decât alte bănci centrale, cum ar fi Banca Angliei şi Rezerva Federală (Fed) a SUA, care au început deja să majoreze ratele dobânzilor în încercarea de a controla inflaţia.
Cu toate acestea, BCE se aşteaptă acum să încheie achiziţiile nete de active în cadrul APP (programul de achiziţie de active) în trimestrul al treilea, după care va începe înăsprirea politicii monetare, în funcţie de perspectivele economice.
Economistul-şef de la Berenberg, Holger Schmieding, a declarat într-o notă devineri că riscurile pe termen scurt pentru economiei sunt de scădere în Europa.
”Înrăutăţirea restricţiilor din China şi cheltuielile prudente ale consumatorilor ca reacţie la preţurile ridicate ale energiei şi alimentelor ar putea cauza cu uşurinţă o contracţie temporară a PIB-ului zonei euro în trimestrul II”, a spus Schmieding.
”Un embargo imediat asupra importurilor de gaze din Rusia (foarte puţin probabil) ar putea transforma asta într-o recesiune mai gravă. Dacă Fed greşeşte şi catapultează SUA direct din boom în explozie (improbabil, dar nu complet imposibil), o astfel de recesiune ar putea dura până în anul viitor.”
Cu toate acestea, Schmieding a sugerat că zona euro este probabil să intre în recesiune doar ”în cazul cel mai rău” şi că nu este o aşteptare de bază.
Mark Branson, preşedintele autorităţii germane de reglementare financiară BaFin, a declarat că orice escaladare militară în Ucraina sau o întrerupere ulterioară a aprovizionării cu energie ar putea prezenta riscuri serioase pentru creştere în cea mai mare economie a Europei, sectoarele industriale fiind deosebit de vulnerabile.
”Vedem deja că creşterea este în jur de zero în multe jurisdicţii, inclusiv aici, şi este vulnerabilă. Este, de asemenea, vulnerabilă la şocurile în curs legate de Covid”, a spus el.
”Avem inflaţia care va trebui abordată şi va trebui să fie abordată acum, aşa că acesta este un cocktail care este dificil pentru economie.”
Slawomir Krupa, CEO adjunct la Societe Generale, a declarat joi pentru CNBC că banca franceză monitorizează îndeaproape imaginea macroeconomică.
”Avem aşteptările inflaţioniste în creştere şi riscul unui impact final, fundamental asupra macroeconomiei, de intrare într-o recesiune”, a spus el, adăugând că acest lucru ar putea afecta ”întregul sistem şi (SocGen) de asemenea”.
Ola Kallenius, CEO-ul Mercedes-Benz, a mai spus săptămâna trecută pentru CNBC că situaţia din China şi războiul din Ucraina creează ”un mediu de afaceri dificil” pentru producătorul german de automobile de lux, în trei moduri distincte.
”Pe de o parte, avem deficitele în curs asociate în principal cu semiconductorii. În plus, există acum noi restricţii în China, cea mai mare piaţă a noastră, care ne vor afecta în China, dar ne pot afecta şi lanţurile de aprovizionare din întreaga lume şi, în plus, desigur, războiul din Ucraina, deci mediul de afaceri este dificil”, a explicat el.
Comentariile sale au fost reluate de CEO-ul Volkswagen, Herbert Diess, care a declarat joi pentru CNBC că compania s-a confruntat în primul trimestru şi cu un ”mediu dificil” din cauza Covid, penuria de cipuri şi războiul din Ucraina.
CEO-ul Maersk, Soren Skou, a declarat joi că cea mai mare companie de transport maritim din lume este, de asemenea, cu ochii pe riscurile de recesiune, în special în Statele Unite, dar nu se aşteaptă ca acestea să iasă în prim-plan până la sfârşitul lui 2022 sau începutul lui 2023.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
