Autorităţile trebuie să tăie masiv din investiţii şi să se împrumute într-un mod accelerat pentru ca România să se încadreze într-un deficit bugetar de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) în acest an, în caz contrar ţinta de 3% urmând a fi depăşită până la sfârşitul anului, a declarat luni Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
”Există două variante: fie depăşesc deficitul de 3% la sfârşitul anului şi nu le pasă de acest lucru, fie adoptă o variantă de încadrare în deficit de 3%, însă cu ce costuri? Pentru că încadrarea în deficit de 3% înseamnă că tai cu totul de la investiţii şi te împrumuţi într-un mod accelerat, susţinut. Marele pericol este această sferă a cheltuielilor crescute care sunt fixe. Adică salariile şi pensile crescute se plătesc şi anii următori, însă pe fondurile europene sau pe veniturile din privatizări nu te mai poţi baza în anii următori”, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.
Astfel, Consiliul solicită luarea urgentă a măsurilor necesare pentru: creşterea investiţiilor publice în vederea susţinerii relansării economice, dar şi punerea în aplicare a recomandărilor Fondului Monetar International (FMI) care a solicitat creşterea investiţiilor publice, precum şi deblocarea fondurilor europene.
”În timp ce în primele şapte luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2016, unele venituri bugetare scad, cheltuielile bugetare cresc. Cheltuielile bugetare, în special cele de personal, dar şi cele privind asistenţa socială au crescut şi vor continua să crească, cu efecte asupra cheltuielilor din lunile şi anii ce vin”, spune Florin Jianu.
El adaugă că absorbţia fondurilor europene este extrem de redusă, ridicând semne importante de întrebare privind încadrarea în deficitul bugetar de 3%.
”Cheltuielile cu investiţiile au scăzut continuu, aproape înjumătăţindu-se comparativ cu perioada similara din 2009-2013, ceea ce va afecta crearea de noi locurilor de muncă şi încasările la buget. Se menţine dinamica păguboasă: încurajarea consumului prezent, în detrimentul investiţiilor şi deci a consumului viitor”, menţionează Florin Jianu.
El afirmă că menţinerea evoluţiilor actuale în ceea ce priveşte cheltuielile şi veniturile bugetare nu este sustenabilă afectand major dezvoltarea viitoare a României, condamnând-o să rămână ”codaşă în Uniunea Europeană”.
”În primele şapte luni, veniturile bugetare totale au fost de 141,223 miliarde lei, respectiv 17,3% din PIB, cu 9% mai mari comparativ cu perioada similară din 2016, în condiţiile în care în Programul de guvernare sunt prevăzute creşteri la încasări de 14%”, punctează reprezentantul CNIPMMR.
La rândul său, preşedintele onorific al CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, a declarat că încadrarea într-un deficit de 3% din PIB nu este o bucurie dacă investiţiile scad şi cresc cheltuielile curente.
”Când ai o creştere de 5,7% şi îţi creşte deficitul bugetar faţă de anul precedent, trebuie să te întrebi de ce creşte. Dacă deficitul bugetar creştea prin investiţii în elemente care duc la dezvoltarea economiei şi creearea de locuri de muncă pe termen lung, poate era acceptabil. Dar este anormal să ai asemenea creştere economică, să îţi scadă investiţiile şi să faci deficit pe consum. Acest consum exagerat duce la creşterea importului”, a declarat preşedintele onorific al CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.
Din analiza Execuţiei bugetului general consolidat în perioada 1 ianuarie-31 iulie, publicată pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, rezultă că există diferente majore comparativ cu perioada similara din 2016, cu impact semnificativ asupra economiei naţionale, afirmă oficialii Consiliului.
Astfel, în primele 7 luni din 2017, comparativ cu perioada similară din 2016, impozit pe profit scade cu 4,4%, încasările din TVA scad cu 4,6%, încasările din accize scad cu 5,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, iar sumele primite de la UE în contul plăţilor efectuate si prefinantare scad cu 76,6%).
De asemenea, unele cheltuieli bugetare se amplifică substanţial, astfel încât cheltuielile de personal au crescut cu 20,3%, cheltuielile curente cresc cu 13,4%, iar cheltuielile asistenţă socială cresc cu 10,7%.
”În primele şapte luni din 2017, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 6 miliarde lei, respectiv 0,7% din PIB. Comparativ cu perioada similară din 2016 cheltuielile pentru investiţii au scăzut în primele 7 luni din 2017 (în primele şapte luni din 2016 cheltuielile de capital au fost de 6,194 miliarde lei, 0,8% din PIB, comparativ cu 5,149 miliarde lei, 0,6% din PIB în primele şapte luni din 2017”, spun oficialii CNIPMMR.
În plus, cheltuielile pentru investiţii din primele şapte luni din acest an au scăzut dramatic raportat la investiţiile din perioada 2009-2013. Astfel, în perioada 1 ianuarie-31 iulie 2017, cheltuielile bugetare pentru bunuri şi servicii (achiziţiile publice) au fost de doar 2,6% din PIB, comparativ cu 2,7% din PIB în perioada similară din 2016.
Potrivit BNR, în primele şapte luni ale anului 2017, investiţiile străine directe ale nerezindeţilor în România au însumat 2,37 miliarde euro, cu 17% mai puţin decât cele din perioada corespunzătoare a anului 2016, când investiţiile au fost de 2,86 miliarde euro.
CNIPMMR cere totodată Guvernului să aloce antreprenorilor întreaga sumă necesară Programului Start Up Nation.
”Nu e normal ca acest program să se desfăşoare pe de o parte pe banii băncilor şi pe de altă parte pe banii start-up-urilor. A fost un program foarte clar care a spus că acordă 1,2 miliarde lei din fonduri naţionale şi 500 milioane lei din fonduri europene. Cer Ministerului de Finanţe ca la următoarea rectificare să pună şi restul de bani. Pentru că nu e normal să creăm această confuzie şi instabilitate în rândul tinerilor antreprenori”, a declarat preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu.
Acesta spune că tinerii antreprenori nu sunt convinşi că îşi vor primi banii şi nici nu ştiu dacă să înceapă sau nu afacerea.
”S-a spus că 10.000 de firme vor fi susţinute anual, atunci 10.000 de firme să fie susţinute anual. Nu aş vrea să văd că cele 10.000 de firme vor fi susţinute în patru ani”, adaugă Jianu.
În plus, planurile de afaceri făcute de antreprenori la începutul anului nu mai sunt valabile şi anul viitor, a avertizat acesta.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
