Investigaţia Comisiei Europeana privind ajutorul de stat acordat Tarom este o etapă procedurală în analiza cazului, anunţă Consiliul Concurenţei, care precizează că, împreună cu Guvernul va continua dialogul cu Comisia pe acest dosar, astfel încât să fie finalizat cât mai repede, iar în urma implementării planului de restructurare, compania să devină profitabilă.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Comisia Europeană a deschis o investigaţie aprofundată pentru a evalua dacă măsurile de sprijin acordate de autorităţile române companiei aeriene Tarom sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat.

”Guvernul a acordat Tarom un ajutor de stat individual pentru salvare, în valoare de 36,7 milioane de euro, autorizat de Comisia Europeană în februarie 2020, în condiţiile în care situaţia financiară a companiei s-a deteriorat constant în ultimii ani. Compania era nevoită să suporte cheltuieli semnificative pentru a finanţa modernizările tehnice necesare flotei sale, combustibilul şi cumpărarea certificatelor ecologice, ajungând, la finele anului 2019, să se afle în imposibilitatea continuării activităţii în condiţii de siguranţă şi securitate”, arată Consiliul Concurenţei.

În acest context, rolul acestui ajutor era de a asigura finanţarea necesară care să permită companiei să îşi îndeplinească obligaţiile financiare pentru cele şase luni de la acordarea ajutorului (perioada martie – august 2020), timp în care compania trebuia să găsească soluţii de ieşire din situaţia de criză (să ramburseze ajutorul de salvare sau să prezinte un plan de restructurare).

Întrucât Tarom nu a avut capacitatea financiară de a rambursa ajutorul de stat pentru salvare, autorităţile române au decis restructurarea companiei şi transmiterea unui plan de restructurare către Comisia Europeană, notează autoritatea română de concurenţă.

”Declanşarea procedurii de investigaţie este o etapă procedurală parcursă în mod normal de Comisia Europeană, mai ales în ceea ce priveşte ajutoarele de stat pentru restructurare, având în vedere că sunt implicate multe elemente care trebuie analizate (plan de restructurare, asigurarea viabilităţii companiei, măsuri compensatorii propuse pentru a preîntâmpina denaturarea mediului concurenţial)”, precizează autoritatea.

Planul de restructurare al companiei vizează, în principal, reînnoirea flotei, măsuri de optimizare comercială (reoptimizarea rutelor, renegocierea contractelor cu furnizorii, închiderea de agenţii neprofitabile etc), măsuri de eficienţă organizaţională, măsuri de optimizare a costurilor (vizează, spre exemplu, reducerea consumului de combustibil şi costurilor de handling), precum şi acoperirea deficitului de cash.

”În actualul context, în care industria aviatică a fost puternic afectată de izbucnirea epidemiei cu Covid 19, iar deciziile Comisiei Europene au fost deja atacate la Curtea Europeană de Justiţie - inclusiv decizia DG Comp referitoare la ajutorul de stat pentru salvare acordat Tarom - este absolut firesc ca un ajutor de stat pentru restructurarea unei companii să fie autorizat după o analiză mai aprofundată”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

La sfârşitul anului 2020, autorităţile române au acordat Tarom un ajutor de stat, autorizat de Comisia europeană, pentru acoperirea daunelor (19,33 milioane de euro) direct legate şi cauzate de pandemia cu COVID-19, acordat pentru pierderile înregistrate în perioada 16 martie - 30 iunie 2020 şi cauzate de restricţiile impuse de Guvernul României. În prezent, autorităţile române se află în discuţii cu forul european pentru acordarea unui nou ajutor de stat pentru compensarea pierderilor din exploatare înregistrate de Tarom în perioada iulie-decembrie 2020, ca urmare a epidemiei cu COVID-19 şi cauzate direct de această pandemie.

”Guvernul şi Consiliul Concurenţei vor continua dialogul cu Comisia Europeană pe acest dosar, astfel încât să fie finalizat cât mai repede, iar în urma implementării planului de restructurare, compania să devină profitabilă”, precizează Consiliul Concurenţei.

La 31 decembrie 2020, Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române Tarom a înregistrat o pierdere în valoare de 431,3 milioane lei, plăţi restante în valoare de 120,38 milioane lei şi o pierdere contabilă din anii precedenţi în valoare de 3,18 miliarde lei.

Tarom, compania română de transporturi aeriene deţinută de stat, se confruntă de ani de zile cu dificultăţi financiare. Tarom a primit de la statul român un împrumut de salvare temporar de aproximativ 36,7 milioane euro, după aprobarea de către Comisie, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, în februarie 2020. La 28 mai 2021, autorităţile române au notificat Comisiei un plan de restructurare a companiei Tarom. Comisia Europeană a deschis o investigaţie aprofundată pentru a evalua dacă măsurile de sprijin acordate de autorităţile române companiei aeriene Tarom sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate.

Planul de restructurare stabileşte un pachet de măsuri pentru raţionalizarea operaţiunilor Tarom, reînnoirea flotei companiei aflate în proces de învechire şi reducerea costurilor. România intenţionează să sprijine restructurarea printr-o finanţare publică de aproximativ 190 de milioane de euro. Acest sprijin ar urma să fie acordat sub forma unei injecţii de capital, a unei subvenţii şi a eliminării din bilanţ a datoriilor corespunzătoare valorii ajutorului pentru salvare (aproximativ 36,7 milioane euro) şi a dobânzii aferente.

Normele UE privind ajutoarele de stat, în special Orientările Comisiei privind ajutoarele de stat pentru salvare şi restructurare permit statelor membre să sprijine, în anumite condiţii stricte, întreprinderile aflate în dificultate. Se poate acorda ajutor pentru salvare pentru o perioadă de până la şase luni. După această perioadă, fie ajutorul pentru salvare trebuie să fi fost rambursat, fie statul membru trebuie să notifice Comisiei un plan de restructurare pentru a fi evaluat în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. Pentru ca ajutorul de restructurare să fie aprobat, planul trebuie să asigure faptul că viabilitatea întreprinderii poate fi restabilită fără a primi în continuare sprijin din partea statului, că aceasta contribuie într-o măsură suficientă la costurile restructurării sale şi că denaturările concurenţei generate de ajutor sunt eliminate cu ajutorul unor măsuri de compensare care includ, în special, măsuri structurale.

În acest stadiu, Comisia are îndoieli cu privire la faptul că planul de restructurare şi ajutorul pentru sprijinirea acestuia îndeplinesc condiţiile prevăzute în orientări.

”Investigaţia aprofundată a Comisiei va examina în special: dacă planul de restructurare propus este adecvat pentru rezolvarea dificultăţilor companiei Tarom şi pentru restabilirea viabilităţii pe termen lung a acesteia într-un interval de timp rezonabil, fără să i se acorde în continuare ajutor de stat; dacă Tarom sau operatorii de pe piaţă ar urma să contribuie suficient la costurile de restructurare, asigurându-se astfel că planul de restructurare nu se bazează excesiv pe finanţarea publică şi că ajutorul este proporţional, precum şi dacă planul de restructurare ar urma să fie însoţit de măsuri adecvate de limitare a denaturărilor concurenţei create de ajutor”, precizează Comisia Europeană.

Comisia arată totodată că îşi va continua investigaţiile pentru a afla dacă îndoielile sale iniţiale se confirmă. Deschiderea unei investigaţii oferă României şi părţilor terţe interesate posibilitatea de a prezenta observaţii şi nu anticipează rezultatul acesteia.

Transportatorul aerian naţional Tarom estimează pierderi de 230,13 milioane lei în acest an, la jumătate faţă de cele raportate în anul 2020, de 431,3 milioane lei. Veniturile totale preconizate pentru acest an sunt de 1,19 miliarde lei, aproape duble faţă de 2020. De asemenea, potrivit scenariului standard, considerat cel mai realist, anul 2024 ar fi anul în care rutele ajung profitabile, iar anul 2023 ar fi anul în care fluxurile de numerar devin pozitive.

Cheltuielile totale în anul 2021 sunt estimate la 1,42 miliarde lei, în creştere cu 34,51% faţă de cele realizate în anul 2020, iar în valoare absolută creşterea este în sumă de 366,12 milioane lei.

Cheltuielile pentru investiţii estimate pentru anul 2021 vor fi de 112,92 milioane lei, în creştere cu 183,74% faţă de cele realizate în 2020.


 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.