Consiliul Concurenţei: Condiţiile impuse în sectorul gestionării echipamentelor electrice şi electronice afectează concurenţa. Recomandări pentru Ministerul Mediului

Instituţia recomandă Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) să realizeze o analiză de impact pentru a stabili dacă obiectivele de mediu urmărite pot fi atinse prin măsuri administrative mai puţin restrictive şi proporţionale cu scopul urmărit. 

„Condiţiile legislative, administrative, financiare, tehnice şi operaţionale îngreunează activitatea companiilor care gestionează deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE),  potrivit unui studiu realizat de Consiliul Concurenţei”, informează, miercuri, instituţia.

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, spune că obiectivele de mediu trebuie susţinute prin reguli clare, proporţionale şi uşor de aplicat. 

„Suprapunerea cerinţelor de licenţiere, autorizare şi certificare riscă să limiteze accesul operatorilor pe piaţă şi să pună presiune asupra capacităţii de gestionare a DEEE, cu efecte asupra costurilor suportate de producători şi consumatori. De aceea, trebuie identificate soluţii mai puţin restrictive, fără diminuarea standardelor de protecţie a mediului", a precizat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Autoritatea de Concurenţă arată că sistemul de gestionare a DEEE implică colaborarea dintre mai mulţi actori care asigură colectarea, tratarea, reciclarea şi eliminarea în siguranţă. Astfel, sistemul funcţionează pe principiul răspunderii extinse a producătorului (REP), conform căruia producătorii şi importatorii de EEE răspund financiar şi operaţional pentru gestionarea deşeurilor generate de produsele introduse pe piaţă. 

„În România, aceştia şi-au transferat obligaţiile către organizaţii colective (numite organizaţii de transfer de responsabilitate - OTR) care finanţează şi organizează colectarea şi tratarea DEEE”, atrage atenţia instituţia.

Oficialii de la Consiliul Concurenţei susţin că odată cu adoptarea unei noi legislaţii, în 2024, condiţiile de autorizare/licenţiere în domeniul DEEE au devenit considerabil mai stricte decât cele pentru gestionarea altor categorii de deşeuri. Procedurile de autorizare pentru tratatori presupun documentaţie extinsă, investiţii în infrastructură, demonstrarea capacităţii tehnice şi respectarea unor standarde de mediu riguroase.

În cazul OTR, noile prevederi legislative condiţionează licenţierea de deţinerea unei cote de piaţă de cel puţin 5% pentru cel puţin o categorie de EEE şi de constituirea unei garanţii de două milioane de lei în favoarea Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM). 

„Garanţia trebuie acoperită din surse proprii, credite sau contribuţii ale acţionarilor, fără utilizarea sumelor colectate de la producătorii de EEE pentru care au preluat REP (Timbrul verde). Aceste cerinţe pot afecta, în special, sustenabilitatea şi accesul pe piaţă al organizaţiilor mici şi mijlocii”, se mneţionează în document.

În aceste condiţii, pe fondul înăspririi cerinţelor de licenţiere şi creşterea costurilor administrative şi operaţionale, numărul OTR a scăzut de la 19 în perioada 2021-2023, la 14 OTR în 2026. Reducerea în continuare a numărului de OTR poate limita opţiunile producătorilor de alegere a unui OTR şi poate consolida poziţia organizaţiilor care dispun de resursele necesare pentru conformare, avertizează Consiliul Concurenţei.

 

Condiţiile tehnice şi de certificare 

Operatorii de tratare trebuie să se conformeze cu standardele Comitetului European de Standardizare în Electrotehnică (CENELEC), ceea ce înseamnă investiţii importante în echipamente, spaţii, sisteme de monitorizare şi personal calificat. 

„Lipsa organismelor de certificare acreditate la nivel naţional face procesul mai costisitor şi mai dificil, iar parteneriatele obligatorii cu producători de EEE sau cu OTR, necesare pentru obţinerea autorizaţiei de mediu, constituie o condiţie suplimentară de acces. Această situaţie transformă conformarea într-un proces accesibil în principal operatorilor mari, cu resurse financiare şi tehnice solide”, susţin oficialii de la Autoritatea de Concurenţă.

De asemenea, distribuţia inegală a infrastructurii amplifică efectele acestor condiţii, având în vedere că, la nivelul anului 2024, circa o treime din judeţele României nu deţineau o unitate de tratare autorizată. Astfel, 20 de judeţe aveau între 1 şi 5 unităţi, 7 judeţe între 6 şi 14, iar 3 judeţe depăşeau 15 puncte de lucru. Bucureştiul şi judeţul Ilfov cumulau 40 de unităţi de tratare a DEEE.

„Această asimetrie, dată de gradul ridicat de concentrare în anumite zone geografice, alături de înăsprirea condiţiilor de autorizare generează riscuri de reducere a capacităţii de tratare şi de creştere a dependenţei de un număr limitat de operatori”, precizează Consiliul Concurenţei.

Volume mai mari de EEE 

În perioada 2020-2025, cantitatea de EEE introdusă pe piaţă a crescut de la aproximativ 319.000 de tone la peste 474.000 de tone, iar volumul de DEEE colectat s-a majorat de la 86.000 la 211.000 de tone. Astfel, rata estimată de colectare a urcat de la 33% în 2020 la 57% în 2025, apropiindu-se de ţinta europeană de 65%.

datele arată că eficienţa colectării s-a îmbunătăţit semnificativ în această perioadă. Dacă în 2020 se colecta mai puţin de jumătate din cantitatea de DEEE generată, în 2025 volumul colectat, de 11 kg/locuitor, s-a apropiat de cel generat, de 13 kg/locuitor.

 

Costuri în creştere

 

Costurile totale ale sistemului de gestionare a DEEE sunt în creştere. Timbrul verde – contribuţia plătită de consumatori la achiziţionarea unui produs EEE nou – acoperă costurile de colectare, transport şi tratare. Fondurile provenite din Timbrul verde sunt colectate de producători şi importatori şi transferate OTR pentru finanţarea gestionării DEEE. Valoarea contribuţiei este stabilită de OTR cu care producătorul sau importatorul are contract de transfer de responsabilitate, în funcţie de categoria, dimensiunile şi greutatea produsului, precum şi de complexitatea reciclării acestuia.

„România înregistrează contribuţii financiare mai mari decât state precum Olanda, Belgia, Irlanda, Portugalia, Italia şi Spania, ceea ce indică o presiune financiară mai ridicată asupra producătorilor şi, indirect, asupra consumatorilor. Spre exemplu, în 2023, contribuţia aferentă gestionării DEEE a fost de aproximativ 4,4 euro/locuitor în România, comparativ cu 3,3 euro/locuitor în Olanda şi 1,7 euro/locuitor în Italia”, atrage atenţia Consiliul Concurenţei.

 

Tarifele Timbrului verde 

Reprezentanţii Consiliului Concurenţei mai semnalează că compararea ofertelor este îngreunată şi de faptul că fiecare OTR împarte cele şase categorii de EEE în subcategorii proprii şi publică tarifele în funcţie de această clasificare. De exemplu, în cadrul categoriei 2, monitoarele şi televizoarele sunt grupate diferit de fiecare OTR. Nivelurile tarifare diferă considerabil între organizaţii.

În anul 2026, pentru telefoanele mobile, tarifele erau cuprinse între 0,1 lei/bucată şi 2,5 lei/bucată, nivelul maxim fiind de 25 de ori mai mare decât cel minim.

 

Recomandări către Ministerul Mediului

 

Consiliul Concurenţei recomandă Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) realizarea unei analize de impact pentru a stabili dacă obiectivele de mediu urmărite  pot fi atinse prin măsuri administrative mai puţin restrictive şi proporţionale cu scopul urmărit. Demersul ar trebui să includă reanalizarea condiţionărilor, respectiv, pragul de minim 5% al cifrei de afaceri necesar pentru re-licenţierea organizaţiilor colective, garanţia fixă de două milioane de lei ce trebuie achitată de către acestea către AFM, precum şi efectele cerinţelor de certificare asupra operatorilor mici şi mijlocii din domeniul tratării DEEE.

De asemenea, autoritatea de concurenţă recomandă MMAP evaluarea posibilităţii de a standardiza subcategoriile de EEE utilizate de organizaţiile colective în stabilirea şi afişarea tarifelor Timbrului verde, pentru ca producătorii să poată realiza o comparaţie obiectivă a ofertelor.

Raportul integral - „Studiu privind structura şi evoluţia concurenţei în sectorul gestionării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice" - poate fi consultat pe pagina de internet a instituţiei. Consiliul Concurenţei invită toate persoanele, companiile şi asociaţiile interesate să trimită observaţii, propuneri sau sugestii pe email, până la data de 2 noiembrie 2026