Comitetul Interministerial Bala – Cernavodă s-a reunit joi pentru a lua noi decizii privind lucrările hidrotehnice menite să asigure răcirea reactoarelor de la centrala nuclearoelectrică. După o perioadă de întrerupere, utilajele Administraţiei Dunărea de Jos (AFDJ) şi Apele Române au reluat dragarea în zonă.
În contextul în care Dunărea păstrează în continuare un nivel critic, similar celui înregistrat în luna august, Comitetul Interministerial Bala - Cernavodă a decis să se întâlnească joi, în vederea unor noi decizii.
"Comitetul Interministerial Bala - Cernavodă s-a reunit azi (joi, n.r.), pentru a stabili recomandările privind distribuţia debitului de la bifurcaţia canalului Bala cu Dunărea Veche", a transmis la solicitarea News.ro un reprezentant al departamentului de presă al Guvernului. "Este în stadiul elaborării raportului final, cu recomandările aferente", a adăugat, fără a oferi alte precizări.
Cotele apelor Dunării la Cernavodă au fost joi de - 221 cm, cu 34 de cm peste recordul negativ stabilit pe 20 septembrie şi în marja celor din 8-9 august, când erau de -222 cm.
Cota negativă este raportată la aşa-numita "cotă zero" - nivelul de referinţă convenţional stabilit la fiecare staţie hidrometrică, faţă de care se măsoară înălţimea sau nivelul apei fluviului.
Cât priveşte debitul la intrarea în ţară, în intervalul 30 septembrie 1 octombrie, a fost staţionar. Conform datelor oferite de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, avea valoarea de 1.350 m3/s, sub mediile multianuale ale lunilor septembrie (3.800 m3/s) şi octombrie (3.900 m3/s).
Au fost reluate operaţiunile de dragare
După ce a fost retrasă aproape întreaga lună septembrie, draga AFDJ a reluat lucrările în zonă, de la începutul acestei săptămâni.
Conform datelor prezentate pentru News.ro de Adrian Maizel, purtătorul de cuvânt al AFDJ, au început deja operaţiunile la Cochirleni.
"Încercăm să realizăm un canal de 50 - 60 m lăţime cu o adâncime efectivă de doi metri faţă de nivelul -250 cm de la Cernavodă. Să vedem ce decizii se vor lua (în Comitetul interministerial, n.r.), având în vedere că prognoza pentru debit şi nivel e tot în scădere", a mai spus Maizel.
Conform acestuia, după încheierea lucrărilor de la Cochirleni fluviul va fi dragat la Rasova, apoi la Fermecatu, Marleanu şi Lebăda. Per total, contractul presupune înlăturarea a 120.000 mc de sedimente.
Şi cele două utilaje de dragat de mai mici dimensiuni, care aparţin de Apele Române, operează.
Conform datelor oferite la solicitarea News.ro de către Ana Maria Agiu, purtătoarea de cuvânt de la Apele Române, într-o lună şi jumătate au dragat 40.000 mc pe o lungime de 600 de metri. Este vorba de un coridor de 30 m lăţime şi 50 de cm, adâncime.
Care sunt lucrările hidrotehnice deja realizate
Pe fondul scăderii debitelor Dunării, la începutul lunii august au fost începute ample lucrări de intervenţii tehnice, necesare pentru răcirea reactoarelor 1 şi 2 de la Cernavodă. Vorbim de obiective ce produc 20% din necesarul de consum al României.
Conform Direcţiei de Comunicare şi Relaţii cu Presa de la Cancelaria Prim-Ministrului, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi (AFDJ) Galaţi a intervenit în luna august pentru lucrări de dragaj (adâncire şi nivelare a albiei) în punctele critice Caragheorghe - Turcescu, km 345-342, şi Cochirleni, km 309-304.
Pentru că utilajul AFDJ nu era suficient, Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) a intervenit complementar cu două unităţi proprii de dragare, de aproximativ 900 m³/h fiecare. Acestea au operat în punctele critice din zona kilometrilor 306, 307, 309 şi 312, aflate pe cursul Dunării Vechi.
"În paralel, au fost analizate mai multe soluţii de intervenţie hidrotehnică, inclusiv epiuri (diguri, n.r.) de dirijare, precum şi alte soluţii tehnice destinate concentrării sau redistribuirii curgerii spre zona Cernavodă. Aceste soluţii rămân în atenţie, însă nu pot constitui răspunsul imediat pentru actuala perioadă în care debitul Dunării înregistrează minime istorice", a transmis Direcţia Comunicare şi Relaţii cu Presa de la Cancelaria Prim-Ministrului, la solicitarea News.ro.
Prima etapă a lucrărilor a costat 12,1 milioane de lei
În total, doar lucrările din august au costat 12,1 milioane de lei.
Conform informaţiilor transmise de Cancelaria Prim-Ministrului, prin Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă din 31 iulie 2026 s-au stabilit costurile pentru intervenţia privind scufundarea barjelor pentru dirijarea debitului de la gura Braţului Bala spre Dunărea Veche, la valoarea de 7 milioane de lei.
Pentru dragajul necesar adâncirii Braţului Dunărea Veche, conform Hotărârii CNSU din 10 august 2026, pentru o cantitate de 100.000 mc, a fost stabilită suma de 5,1 milioane lei pentru punctele critice Turcescu-Caragheorghe şi Cochirleni.
Astfel, 50.000 mc au fost plătiţi pentru punctul critic Turcescu-Caragheorghe, urmând ca diferenţa de 50.000 mc să fie plătită după relocarea cantităţii de la punctul critic Cochirleni, la punctul critic Caragheorghe.
"Sursa de finanţare pentru ambele acţiuni este Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2026", a transmis Cancelaria Prim-Ministrului.
