În ciuda indicatorilor încurajatori recenţi privind ocuparea forţei de muncă şi finanţele publice, economia italiană se luptă să accelereze, arată o analiză Coface. În al doilea trimestru al anului 2025, PIB-ul italian a scăzut cu 0,1% faţă de trimestrul anterior, înregistrând prima contracţie din ultimii doi ani.
”În ciuda indicatorilor încurajatori recenţi privind ocuparea forţei de muncă şi finanţele publice, economia italiană se luptă să accelereze. În spatele aparenţelor, creşterea economică rămâne fragilă, împiedicată de productivitatea stagnantă şi de provocările structurale persistente. În al doilea trimestru al anului 2025, PIB-ul italian a scăzut cu 0,1% faţă de trimestrul anterior, înregistrând prima contracţie din ultimii doi ani, ceea ce confirmă fragilitatea creşterii sale (ţara nu a revenit la nivelul PIB-ului dinaintea crizei din 2008 decât la sfârşitul anului 2024)”, arată datele Coface.
Această contracţie se datorează în principal scăderii cererii externe, o consecinţă a slăbiciunii principalilor săi parteneri comerciali şi a incertitudinilor geopolitice. Exporturile de bunuri au scăzut cu 2,2% în al doilea trimestru, după o creştere temporară legată de anticiparea noilor taxe vamale americane.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
”În acelaşi timp, consumul gospodăriilor rămâne slab, frânat de încrederea scăzută şi de puterea de cumpărare care se luptă să se redreseze, în ciuda stabilizării inflaţiei”, se arată în analiză.
Investiţiile, susţinute de fondurile europene din planul NGEU (Next Generation EU), rămân principalul motor al creşterii. Ţara, cel mai mare beneficiar în termeni absoluţi, a primit deja 122 de miliarde de euro, adică 63% din totalul resurselor alocate, cu mult peste media UE (49%). Aceste resurse, care sunt orientate către reforme structurale şi investiţii în domenii strategice pe termen lung, precum transformarea digitală, tranziţia ecologică şi coeziunea socială, ar trebui să aibă un efect multiplicator durabil.
Piaţa muncii se află la un nivel record, cu o rată a şomajului de 6% şi o rată a ocupării forţei de muncă de 62,8%.
”Însă aceste cifre ascund o realitate mai nuanţată: crearea de locuri de muncă este concentrată în sectoare cu productivitate redusă (construcţii, comerţ cu amănuntul, ospitalitate) de care beneficiază în principal persoanele cu vârsta peste 50 de ani. Drept urmare, productivitatea pe cap de locuitor este în scădere, exacerbând cercul vicios al creşterii economice lente”, mai arată analiza.
Datorită disciplinei fiscale şi reducerii treptate a ”Superbonusului”, deficitul public a fost redus la jumătate în 2024, ajungând la 3,4% din PIB. Introdus în 2020 de guvernul Conte, Superbonusul oferea stimulente fiscale generoase de 110% pentru renovările energetice eficiente ale locuinţelor. Această îmbunătăţire a liniştit pieţele, determinând scăderea ratelor dobânzilor la împrumuturile suverane. Însă datoria rămâne ridicată, iar marja de manevră fiscală este limitată, mai ales că potenţialul de creştere rămâne slab, spun reprezentanţii Coface.
”Italia a fost în centrul redresării post-pandemice din Europa, dar economia sa revine la vechile obiceiuri: cererea internă stagnează, comerţul exterior este sub presiune, iar ţara se luptă să transforme impulsul temporar în creştere durabilă”, Laurine Pividal, economist pentru Europa de Sud, Coface.
Coface are 100.000 de clienţi de pe aproximativ 200 de pieţe: Asigurare de credit comercial, Informaţii de afaceri, Colectare de creanţe, Asigurare Single Risk, Asigurări de garanţii, Factoring. În 2024, Coface a înregistrat o cifră de afaceri de circa 1,84 miliarde euro.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
