Progresul fizic al lucrărilor pe Secţiunea 2 (Boiţa-Cornetu) de pe Autostrada Sibiu-Piteşti, a crescut semnificativ, chiar dacă nu se lucrează pe toate porţiunile de drum, deoarece nu a fost emis Acordul Revizuit de Mediu pentru cei 31,3 km, în întregime, informează CNAIR. Recent, 30 de militari ai Corpului Multinaţional Sud-Est de la Sibiu au fost într-o vizită de documentare şi informare pe acest lot, ceea ce dovedeşte interesul geostrategic al NATO pentru Secţiunea 2 (Boiţa - Cornetu).
Pe sectoarele pentru care există aviz de mediu, constructorul turc a mobilizat 650 de muncitori şi 200 de utilaje, care lucrează, acum, pe Secţiunea 2 (Boiţa-Cornetu) de pe Autostrada Sibiu-Piteşti (A1).
"A crescut semnificativ progresul fizic al lucrărilor pe una dintre cele mai dificile secţiuni montane! Deşi nu a fost emis Acordul Revizuit de Mediu pentru toţi cei 31,33 km ai Secţiunii 2 (Boiţa-Cornetu), asocierea de constructori turci (Mapa-Cengiz) este bine mobilizată în şantier, cu 650 de muncitori şi 200 de utilaje, pe sec-toarele pe care se poate lucra", arată Cristian Pistol, Directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, într-o postare pe Facebook.
În prezent, activitatea este concentrată simultan la 9 viaducte şi la 3 tuneluri (Balota, Robeşti şi Boiţa 1).
La viaducte, unde stadiul fizic este cuprins între 14% şi 87%, se lucrează, în funcţie de etapa de execuţie, la piloţi, elevaţii şi suprastructură.
În acelaşi timp, la tunelul Balota (500 m), cu un stadiu fizic de 3%, se lucrează la portalul de la intrare, fiind excavaţi 27 m din galeria dreaptă.
De asemenea, ambele galerii au fost străpunse la tunelul Robeşti (900 m), iar stadiul fizic este de aproximativ 36%. Acum, se lucrează la montarea hidroizolaţiei şi la betonarea căptuşelii, arată Pistol.
În acelaşi timp, la tunelul Boiţa 1 (264 m / 247 m), unde stadiul fizic este de aproximativ 21%, s-au excavat 26 m din galeria dreaptă şi 106 m din galeria stângă.
Concomitent se execută şi alte tipuri de lucrări în şantier precum excavaţii şi umpluturi (terasamente), torcretări (consolidări) sau turnare rigole (scurgere ape pluviale).
"Extinderea fronturilor de lucru depinde de eliberarea Acordului Revizuit de Mediu, document în absenţa căruia nu se pot emite Autorizaţiile de Construire pe întreg şantierul", precizează oficialul CNAIR.
Pe traseul Secţiunii 2 (Boiţa-Cornetu), în lungime de 31,33 km, vor fi construite 7 tuneluri (aproximativ 5 km), 24 de poduri şi 24 de viaducte (circa 11 km).
Valoarea contractului este de 4,250 miliarde lei (fără TVA), iar finanţarea este asigurată prin Programul Transport 2021-2027.
Interes geostrategic al NATO pentru Secţiunea 2 (Boiţa - Cornetu) a autostrăzii Sibiu-Piteşti
Un număr de 30 de ofiţeri ai Corpului Multinaţional Sud-Est de la Sibiu cu expertiză în domeniul logistic, de infrastructură şi contractare au efectuat, marţi, 30 iunie 2026, o vizită de documentare şi informare în şantierul Secţiunii 2 (Boiţa-Cornetu) a autostrăzii Sibiu-Piteşti (A1), informează CNAIR.
Oficialii Alianţei Nord-Atlantice au vizat două componente majore în şantier. Este vorba de accesul în puncte cheie din şantier în zona Boiţa-Câineni-Robeşti sub coordonarea oficialilor asocierii de constructori turci Mapa-Cengiz. De asemenea, militarii au avut discuţii de informare cu privire la evoluţia lucrărilor în cadrul Organizării de Şantier de la Câineni.
"Documentarea reprezentanţilor Corpului Multinaţional Sud-Est de la Sibiu în şantierul Secţiunii 2 a vizat înţelegerea parametrilor structurali şi a claselor de încărcare utilizate în proiectarea lucrărilor de artă (poduri şi viaducte majore), precum şi corelarea acestora cu clasele militare de încărcare (MLC) specifice tehnicii militare", se arată într-un comunicat al CNAIR.
Un alt aspect al documentării a vizat şi caracteristicile geometrice şi de gabarit al celor 3 tuneluri (Balota, Robeşti şi Boiţa 1) aflate în prezent în lucru necesare pentru transporturile multinaţionale agabaritice.
Secţiunea 2 (Boiţa - Cornetu), în lungime de 31,33 km, are pe traseu 7 tuneluri (aproximativ 5 km), 24 de poduri şi 24 de viaducte (circa 11 km), fapt ce îi conferă şi o importanţă geostrategică în contextul în care aceasta va străpunge Munţii Carpaţi.
După finalizare, acest tronson montan care va traversa Carpaţii va asigura mult aşteptata conexiune rutieră de mare viteză între regiunile istorice ale României, pe axa Est-Vest (Banat, Transilvania, Muntenia şi Dobrogea), pe o distanţă de aproximativ 850 km, precizează oficialii CNAIR.
Medikatv.ro
