Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a primit până în decembrie 2020 de peste zece ori mai multe cereri de negociere cu băncile şi IFN-urile decât în 2016, primul an de activitate operaţională (2.430 de cereri la începutul lunii decembrie 2020 faţă de 235 cereri în 2016), însă apetitul băncilor şi IFN-urilor pentru negociere s-a diminuat până la nivelul înregistrat în 2018.
”Până în decembrie 2020 Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a primit de peste zece ori mai multe cereri de negociere cu băncile şi IFN-urile decât în 2016 – primul an de activitate operaţională (2.430 de cereri la începutul lunii decembrie 2020 faţă de 235 cereri în 2016). Efectele crizei sanitare şi deciziile de amânare la plată a ratelor au făcut ca apetitul băncilor şi IFN-urilor pentru negociere să se diminueze până la nivelul înregistrat în 2018”, arată CSALB.
Doar un sfert dintre cereri au fost acceptate de bănci şi IFN-uri pentru negociere (545 de dosare formate până în decembrie 2020), cu 20% mai puţine faţă de anul precedent. Chiar şi în aceste condiţii dificile, nu toţi consumatorii care se adresează CSALB solicită beneficii materiale de la băncile cu care intră în negociere.
“Asistăm, se pare, la primele semne ale creşterii educaţiei financiare şi înţelegerii de către consumatori a rolului CSALB, a mecanismului de negociere cu băncile, dar şi a drepturilor pe care le au în virtutea contractului şi a cadrului de conciliere oferit de Centru. Se înmulţesc solicitările care nu vizează recuperarea unor sume de bani, ci chestiuni principiale. Oamenii vor să fie respectaţi de bănci, vor să primească explicaţii cu privire la propriile contracte şi cred că acest lucru reprezintă un mare pas înainte pentru îmbunătăţirea serviciilor financiar-bancare. Practic, consumatorii forţează băncile să îşi îmbunătăţească serviciile, să se digitalizeze, să instruiască personalul pentru profesionalizarea relaţiei cu clienţii băncii. De aceea unii consumatori sunt miraţi că în cadrul CSALB dialogul cu băncile este diferit faţă de ceea ce erau obişnuiţi să primească. E drept, în cadrul concilierii beneficiază şi de expertiza conciliatorului pe care nu o pot avea în relaţia directă cu banca, însă către acest model de dialog şi înţelegere a nemulţumirilor trebuie să ne îndreptăm”, spune Camelia Popa, conciliator CSALB.
Instanţele de judecată ar putea recomanda consumatorilor şi băncilor să negocieze în cadrul CSALB înainte de începerea unui proces.
Pentru anul 2021, un important impuls pentru negociere ar putea veni prin decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cazul Oros (C-269/19). CJUE recomandă instanţelor naţionale să invite părţile la negociere pentru stabilirea modalităţii de calcul a ratei dobânzii, cu condiţia ca instanţa naţională „să stabilească cadrul negocierilor respective şi să urmărească un echilibru real între drepturile şi obligaţiile contractanţilor, ţinând seama printre altele de obiectivul protecţiei consumatorului”.
“Considerăm că prin această decizie CJUE dă un impuls suplimentar chiar aplicării Directivei 11 din 2013 a Parlamentului European şi a Consiliului privind soluţionarea alternativă a litigiilor în materie de consum, cea care stă chiar la baza înfiinţării CSALB. În acelaşi timp, apreciem că atunci când decizia CJUE face trimitere la <stabilirea cadrului negocierilor>, se poate referi la existenţa unui cadru instituţional deja creat în România prin înfiinţarea Centrului. Mai mult, faptul că aceste negocieri au ca scop stabilirea unui <echilibru real între drepturile şi obligaţiile cocontractanţilor> ne duce la ideea că aceste negocieri trebuie purtate în temeiul principiilor de echitate, aşa cum procedează, în practică, conciliatorii cu care CSALB colaborează. În concluzie, CSALB poate fi exact destinaţia pe care instanţele de judecată o pot aduce la cunoştinţa părţilor atunci când le invită să negocieze”, afirmă Alexandru Păunescu, preşedintele Colegiului de Coordonare al CSALB.
57% dintre consumatorii care au trimis cereri anul acesta către CSALB sunt bărbaţi, iar cea mai mare pondere (34%) sunt consumatorii cu vârsta între 35 şi 44 de ani.
Cele mai multe cereri au venit din Bucureşti (26%), Argeş (11%) şi Ilfov (5%). Până în acest moment consumatorii din Iaşi au trimis 81 de cereri, iar cei din Cluj 79, fiecare dintre aceste judeţe având un procent de aproximativ 4% din numărul total de solicitări. Judeţe precum Bihor, Prahova, Timiş, Constanţa şi Braşov înregistrează, în medie, 70 de cereri înregistrate în 2020.
De la începutul anului, aproape 5.400 de consumatori au solicitat informaţii telefonice la call-center-ul Centrului. 37% dintre aceştia au sunat după ce au văzut numărul de telefon pe site-ul unei bănci, iar 31% au solicitat informaţii despre modul în care pot fi ajutaţi.
CSALB este o entitate înfiinţată ca urmare a unei Directive europene şi intermediază gratuit şi în mai puţin de trei luni negocierea dintre consumatori şi bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice judeţ al ţării pot trimite cereri către Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul Centrului. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialişti în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înţelegerea părţilor are puterea unei hotărâri în instanţă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
