Comisia Europeană a anunţat că au fost prezentate progresele înregistrate în combaterea dezinformării şi principalele concluzii desprinse din alegerile europene, ”ca o contribuţie la discuţiile liderilor UE de săptămâna viitoare”, iar din ianuarie, 1.000 de cazuri de dezinformare au fost detectate, faţă de 434 în aceeaşi perioadă anul trecut.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Mai rămân însă multe de făcut pentru a proteja procesele şi instituţiile democratice ale UE. Dezinformarea este o ameninţare care evoluează rapid. Tacticile utilizate de actorii interni şi externi, legaţi în special de surse din Rusia, evoluează la fel de repede ca măsurile adoptate de state şi de platformele online. Sunt necesare cercetări continue şi resurse umane adecvate pentru a contracara noile tendinţe şi practici, pentru a detecta şi a demasca mai bine campaniile de dezinformare, precum şi pentru a creşte gradul de pregătire la nivelul UE şi la nivel naţional”, arată CE.

Instituţia precizează că protejarea proceselor şi a instituţiilor democratice din UE împotriva dezinformării este o provocare majoră pentru societăţile de pe tot globul.

Pentru a face faţă acestei provocări, UE a luat iniţiativa şi a instituit un cadru solid de acţiune coordonată, care respectă pe deplin valorile europene şi drepturile fundamentale. Comunicarea comună prezintă modul în care Planul de acţiune împotriva dezinformării şi Pachetul de iniţiative privind alegerile au contribuit la combaterea dezinformării şi la păstrarea integrităţii alegerilor pentru Parlamentul European, a informat Comisia Europeană.

"Nivelul record al prezenţei la vot la alegerile pentru Parlamentul European a subliniat interesul sporit al cetăţenilor pentru democraţia europeană. Acţiunile noastre, inclusiv înfiinţarea de reţele electorale la nivel naţional şi european, ne-au ajutat să ne protejăm democraţia de tentativele de manipulare. Suntem convinşi că eforturile noastre au contribuit la limitarea impactului operaţiunilor de dezinformare, inclusiv din partea actorilor străini, datorită coordonării mai strânse între UE şi statele membre. Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut. La urma urmei, alegerile europene nu au fost lipsite de dezinformare şi nu ar trebui să acceptăm acest lucru ca fiind noua normalitate. Actorii nocivi îşi modifică în mod constant strategiile, aşa că trebuie să ne străduim să fim mereu cu un pas înaintea lor”, arată o declaraţie comună a Înaltului reprezentat/vicepreşedintele Federica Mogherini, vicepreşedintele responsabil cu piaţa unică digitală, Andrus Ansip, comisarul pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, Věra Jourová, comisarul pentru uniunea securităţii, Julian King, şi comisarul pentru economia digitală şi societatea digitală, Mariya Gabriel.

Combaterea dezinformării este o provocare comună pe termen lung pentru instituţiile şi statele membre ale UE, spun aceştia.

”Înainte de alegeri, am constatat existenţa unui comportament neautentic coordonat care viza răspândirea de materiale ce instigau la dezbinare pe platformele online, inclusiv prin utilizarea de boţi şi conturi false. Prin urmare, platformele online au o responsabilitate deosebită în ceea ce priveşte combaterea dezinformării. Cu sprijinul nostru activ, Facebook, Google şi Twitter au făcut o serie de progrese în conformitate cu Codul de bune practici privind dezinformarea. Ultimele rapoarte lunare, pe care le publicăm astăzi, confirmă această tendinţă. Ne aşteptăm acum ca platformele online să îşi menţină dinamica, să îşi intensifice eforturile şi să îndeplinească toate angajamentele asumate în cadrul codului”, au adăugat ei.

Deşi este încă prea devreme pentru a trage concluzii finale cu privire la nivelul şi impactul dezinformării în recentele alegeri pentru Parlamentul European, ”este clar că acţiunile întreprinse de UE – împreună cu numeroşi jurnalişti, verificatori ai veridicităţii informaţiilor, platforme, autorităţi naţionale, cercetători şi membri ai societăţii civile – au contribuit la împiedicarea atacurilor şi la expunerea tentativelor de ingerinţă în procesele noastre democratice”.

Sensibilizarea crescută a publicului a făcut mai dificilă manipularea dezbaterii publice de către actorii răuvoitori.

Mai precis, acţiunea UE s-a concentrat pe patru componente complementare.

Astfel, UE şi-a consolidat capacităţile de identificare şi combatere a dezinformării, prin intermediul Grupului operativ pentru comunicarea strategică a UE şi al Celulei de fuziune a UE împotriva ameninţărilor hibride din cadrul Serviciului European de Acţiune Externă. De asemenea, UE a îmbunătăţit răspunsul coordonat prin instituirea unui sistem de alertă rapidă pentru a facilita schimbul de informaţii între statele membre şi instituţiile UE. 

Mai mult, prin intermediul unui Cod voluntar de bune practici privind dezinformarea, UE a colaborat cu platformele online şi cu industria pentru a spori transparenţa comunicărilor politice şi a împiedica utilizarea în scop manipulator a serviciilor furnizate de acestea, pentru a se asigura că utilizatorii ştiu de ce vizualizează materiale şi anunţuri publicitare politice specifice şi că pot vedea de unde şi de la cine provin aceste materiale.

”Comisia şi Înaltul Reprezentant, în cooperare cu Parlamentul European, au contribuit la creşterea gradului de sensibilizare şi de rezilienţă faţă de dezinformare în cadrul societăţii, în special prin difuzarea în mai mare măsură de mesaje bazate pe fapte şi prin intensificarea eforturilor de promovare a educaţiei în domeniul mass-mediei”, arată CE.

De asemenea, Comisia a sprijinit eforturile statelor membre de a asigura integritatea alegerilor şi de a consolida rezilienţa sistemelor democratice ale Uniunii. Crearea unor reţele electorale la nivelul UE şi la nivel naţional, cu legături către sistemul de alertă rapidă, a îmbunătăţit cooperarea privind ameninţările potenţiale.

Mai mult, platformele online au o responsabilitate deosebită în ceea ce priveşte combaterea dezinformării.

Începând din luna ianuarie, toate platformele (Google, Twitter şi Facebook) au făcut progrese în ceea ce priveşte transparenţa publicităţii politice şi publicarea acestor anunţuri în biblioteci, care oferă instrumente utile pentru analiza cheltuielilor publicitare efectuate de actorii politici din întreaga UE.

”În timp ce Facebook a luat măsuri pentru a asigura transparenţa publicităţii tematice, Google şi Twitter trebuie să recupereze decalajul în această privinţă”, arată oficialii CE.

Eforturile de a asigura integritatea serviciilor au contribuit la reducerea amplorii tentativelor de manipulare care au vizat alegerile europene, dar platformele trebuie să explice mai bine modul în care eliminarea boţilor şi a conturilor false a limitat răspândirea dezinformării în UE. Google, Facebook şi Twitter au declarat că au îmbunătăţit controlul plasării anunţurilor publicitare pentru a limita practicile răuvoitoare de tip clickbait şi pentru a reduce veniturile din publicitate ale vectorilor dezinformării. Cu toate acestea, nu s-au făcut progrese suficiente în ceea ce priveşte elaborarea de instrumente care să sporească transparenţa şi fiabilitatea site-urilor web care găzduiesc reclame.

”În ciuda realizărilor, mai rămân multe de făcut: toate platformele online trebuie să ofere informaţii mai detaliate care să permită identificarea actorilor nocivi şi a statelor membre vizate. Acestea ar trebui, de asemenea, să îşi intensifice cooperarea cu verificatorii veridicităţii informaţiilor şi să le ofere utilizatorilor mijloace care să le permită o detectare mai bună a dezinformării. În fine, platformele ar trebui să ofere comunităţii de cercetare un acces semnificativ la date, în conformitate cu normele de protecţie a datelor cu caracter personal. În această privinţă, recenta iniţiativă luată de Twitter de a pune la dispoziţie seturi de date relevante în scopuri de cercetare deschide calea pentru desfăşurarea de cercetări independente privind operaţiunile de dezinformare ale actorilor răuvoitori. Mai mult, Comisia invită platformele să aplice politicile lor de transparenţă a publicităţii politice şi în cazul viitoarelor alegeri naţionale”, menţionează CE.

Consiliul European va reveni asupra chestiunii protejării alegerilor şi a combaterii dezinformării în cadrul summitului din luna iunie.

”Comisia şi Înaltul Reprezentant îşi menţin angajamentul de a depune în continuare eforturi pentru a proteja democraţia UE împotriva dezinformării şi a manipulării. Până la sfârşitul anului, Comisia va prezenta un raport privind punerea în aplicare a pachetului de iniţiative privind alegerile şi va evalua eficacitatea Codului de bune practici. Pe baza raportului, Comisia poate analiza acţiuni suplimentare menite să asigure şi să îmbunătăţească răspunsul UE la această ameninţare”, subliniază instituţia.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.