(Analiză realizată de Radu Limpede)
CALITATEA VIEŢII: Aer Curat & spaţii Verzi / Siguranţă / Educaţie & Trainings / Sănătate / Infrastructură Transport / Accesibilitate / Administraţie e-Gov / Turism / Cultură
– Pentru partea a 3-a nu am competenţe proprii destul de adânci, aşa încât voi sintetiza ce spun experţii + adnotări.
F) IS GlobalRanking: Sănătate Urbană în 1000 de oraşe ale Europei; AER CURAT & spaţii VERZI
https://isglobalranking.org/
Se observă din infografice că Bucureştiul se află din păcate între primele 1/7 sau 1/8 indicatorii ce ţon de poluare; iar in ceea ce priveşte spaţiile verzi, 80-85% din populaţie se află sub ţintele-benchmark NDVI / GA considerate.
IS GlobalRanking – indicatorul HUDI / Healthy Urban Design Index
În ceea ce priveşte poluarea cu particule de <2,5 microni (PM 2.5), toată România stă foarte prost – locul 1 în U.E; un rol îl are şi dezvoltarea accelerată a flotei auto interne, de la valori de doar 180 de maşini la mia de locuitori în urmă cu 2 decenii (2005-2006) la aproape 500 astăzi (aproape o triplare); acest grad de motorizare ne apropie de valorile medii ale Europei (U.E.), dar din păcate a fost realizat mai ales prin importul de maşini second-hand.
În Bucureşti mai există pe timpul iernii – în cartiere sărace, o parte din tradiţionalele << mahalele >> - şi case cu sobe ce ard lemn sau alt combustibil solid şi adaugă la poluarea de acest gen. Pe lângă termoficarea centralizată…
CALITATEA AERULUI vs. POLUAREA – aici avem în România un oraş cu oameni foarte mulţumiţi (>78% Piatră Neamţ), un altul cu nemulţumiţi (Cluj-Napoca), iar Bucureştiul are pe drept cuvânt oameni profund nemulţumiţi.
Locul 5 din coadă între Capitale, cu primele 4 fiind toate din Balcani; (H) EUROSTAT Calitatea Vieţii oraşe Europa:
G) NUMBEO**: percepţii despre Siguranţă versus Criminalitate / Calitatea Vieţii / Costul Vieţii Indicele de SIGURANŢă / CRIMINALITATE scăzută: nu doar BUCUREŞTIUL ci toate oraşele din România sunt pe verde, doar Constanţa un verde-gălbui; în contrast cu oraşe mari din vestul Europei – mai ales Franţa, Anglia, Italia - care sunt pe culori portocalii-roşii-maronii, însemnând pericol şi criminalitate;
** datele sunt încărcate de utilizatorii platformei, specializată în costul şi calitatea vieţii, în mare măsură Expaţi (profesionişti ce lucrează din alte ţări):
https://en.wikipedia.org/wiki/Numbeo
https://www.numbeo.com/crime/region_rankings_current.jsp?displayColumn=1®ion=150
La Costul Vieţii, Bucureştiul are indicele 43,7 din 100 - care este REPERUL global Numbeo - New York, adică un cost al vieîii ceva mai jos de jumătatea metropolei SUA, într-un clasament dominat de 6 mari oraşe din Elveţia:
https://www.numbeo.com/cost-of-living/rankings.jsp
H) EUROSTAT – Calitatea Vieţii în oraşele [ mari ] ale Europei – dincolo de situaţia financiară -
https://ec.europa.eu/regional_policy/information-sources/maps/quality-of-life_en
Bucureştenii par mai degrabă nemulţumiţi (relativ vorbind, gradul de mulţumire absolut este totuşi la >81%), dacă ne uităm pe codul culorilor, care apare cu vernil la Piatra Neamţ şi verde la Cluj-Napoca - celelate 2 oraşe de la noi prinse în sondajul Eurostat. Şi – cu toate acestea – locuitorii Capitalei noastre nu sunt atât de nemulţumiţi precum cei din metropole şi mai mari cum sunt Paris, Roma şi Napoli, Istanbul, toate pe culoare de <81%.
Cluj-Napoca de la noi îl vom vedea în infograficul ce urmează că primul din Europa că îmbunătăţire (+4%) a satisfacţiei vieţii între 2019 şi 2023, celelalte din top 3 fiind Budapesta şi Riga. Clujul mai apare pe locul 2 ca uşurinţă a găsirii unei slujbe, cu 73%, campionii continentului fiind Praga (79%), Cluj-Napoca şi Munchen.
Clujul mai apare tot pe locul 2 – între Gdansk şi Copenhaga – la percepţia ce vei primi sprijin material în caz de nevoie.
Se observă că în România avem unul din cele mai mari ecarturi ce compară satisfacţia vieţii cetăţenilor din Capitală cu a celor din alte oraşe, în favoarea Clujului - care a ieşit pe locul 1 şi în studiul I.O.V. CityIndex 2024-2025, dar şi a Pietrei Neamţ (indicând după opinia mea o mulţumire aparte a cetăţenilor ce au munte, verdeaţă şi aer curat).
E adevărat, campionii diferenţelor între ţări sunt Turcia, Grecia şi Italia, marcate de Eurostat cu săgeţi în stânga.
Bucureştiul punctează foarte bine la << uşurinţă de a găşi o LOCUINŢA bună la un preţ rezonabil >>, ceea ce îmi / ne confirmă citarea studiului SVN România cu al lor << Affordability Index >> (la 83 de luni) din Partea 1 a analizei.
Locul 3 ca percepţie a repondentilor la acest capitol - între capitalele-metropolă din Uniunea Europeană, după Sofia si Atena (consider că La Valetta al Maltei este prea mic să îl luăm în calcul) -, nu e un lucru de ignorat!
În ceea ce priveşte percepţia asupra ADMINISTRAŢIEI publice, Bucureştiul e sub media oraşelor Europei analizate, iar Clujul şi Piatra Neamţ sunt peste.
La percepţia privind CORUPŢIA din primării, toate oraşele din România sunt în intervalul cel înalt (>71%), iar Bucureştiul e în Top 5 împreună cu alte 4 din Balcani: Belgrad, Zagreb, Podgorica şi Skopje; nici Sofia nu e departe, iar în Top 10 apar şi Riga, Roma şi Atena (adică Estul + ginta Latină şi Mediterana).
În ceea ce priveşte satisfacţia privind TRANSPORTUL PUBLIC din oraş, juxtapusă pe satisfacţia locuirii în acelaşi oraş (prezentată deja anterior), Bucureştiul e între ultimele la oraşe-mari, doar Roma şi Belgrad fiind sub noi; mai apar după încă 4 capitale din Balcani, UE / non-UE, dar mici ca dimensiune: Tirana, Nicosia, Skopje şi Podgorica. În partea fruntaşă a clasamentului, remarcăm cât de mult şi-au dezvoltat această componentă esenţială a vieţii urbane de calitate Varşovia, Praga şi Tallinn, dintre << suratele >> capitale de foste ţări socialiste.
Viena cu 91% satisfacţie asupra transportului public, Rotterdam cu 89% şi Helsinki tot cu 89%, conduc acest top.
Interesant, graficul următor - pe care nu îl mai reluăm aici - e proporţia de PIETONI (persoane ce preferă să meargă pe jos) între anii 2019 şi 2023; aici, Bucureşti apare fix în mijlocul continentului şi datele sunt: de la 23% în 2019 o urcare de 5% până la 28% (nu e clar dacă au ajutat trotinetele).
Lider e Stockholm cu 37%, în creştere de la 27%.
Percepţia SIGURANŢEI pe străzi este foarte interesantă: dacă Clujul e pe verde închis (sigur), Bucureştiul apare că nesigur (deşi proporţia absolută e de 60%); zic interesant pentru că atât statisticile Poliţiei, cât şi portalul NUMBEO (G) mai sus) cu date de la profesionişti, corporatişti şi antreprenori expaţi arată scoruri mari pe siguranţă şi în cazul Bucureştiului.
Chiar şi andectodal evidence – experienţă proprie sau a prietenilor şi colegilor – îmi / ne confirmă siguranţa.
Probabil avem de a face – ipoteza mea – cu invazia de cerşetori şi homelessi din Centrul Capitalei din ultimii ani. Sau cu un pattern ce ţine de ţară: pe culoarea mov mai sunt Italia, Belgia, partial Franţa, Grecia, Turcia şi Balcanii.
CULTURĂ & Distracţie-ENTERTAINMENT - vezi şi corelaţia / jutapunerea cu axa << oamenii nu se simt singuri >>:
Aici Bucureştiul apare cam la mijlocul clasamentului Europei cu în jur de 80% mulţumire. Clujul – ca oraş studenţesc – ar putea fi puţîn mai sus (proporţia oamenilor ce se simt singuri e chiar mai redusă ca în Capitală).
Totuşi, graficul al doilea care împarte Europa în Nord vs Sud (iar noi suntem în zona nemulţumită din Sud) mi se pare hazardat. Cred că totul ţine de PERCEPŢIE şi de factorul cultural & emoţional local.
Spre exemplu, Nordicii declară mai mereu că sunt cei mai fericiţi de pe Pământ (în frunte cu Finlandezii), însă când mergi acolo constaţi altceva.
De asemenea, Tallinn şi Helsinki cu câte 92%-93% apar la Cultură peste Paris (am fost în toate şi e …hilar).
SPAŢII VERZI / acces la PARCURI + Satisfacţia privind zonele pietonale, pieţele publice şi cele agro-alimentare Bucureştiul cu 53% apare şi aici între ultimele, întrecând doar Atena şi câteva mici capitale din Balcani (non-UE). Cluj-Napoca - cu un procent de 76%-77% - se apropie de media de satifactie a întregii Europe la acest capitol.
I) INSTITUTUL pentru ORAŞE VIZIONARE – Criterii pentru City Index 2025 & Clasament 2025:
Extrag sinteză din raportul Institutului Oraşe Vizionare, ce cuprinde LECŢII importante (sublinierea de jos îmi aparţine) pentru orice oraş care îşi doreşte succesul, implicit şi pentru viitorul Primar general al Bucureştiului:
<< Cum reuşeşte Cluj-Napoca să fie pentru a doua oară pe primul loc, în faţa celui mai mare oraş din ţară? Cum câştigă iar în faţa Capitalei ţării? … adjudecat, la o diferenţă mică, de Cluj-Napoca. Pentru al doilea an consecutiv Într-un clasament detaliat al celor mai performanţe oraşe din România, mulţi s-ar aştepta că Bucureştiul, capitală şi motorul economic incontestabil al ţării, să ocupe detaşat prima poziţie.
Răspunsul stă într-un model de dezvoltare axat pe echilibru. În timp ce Bucureştiul câştigă detaşat la capitolele de putere economică brută – cifră de afaceri, companii mari, finanţe locale – Clujul recuperează şi depăşeşte printr-un avantaj decisiv la Calitatea locului, un factor din ce în ce mai important.
Poziţia Clujului este construită pe piloni esenţiali pentru bunăstarea de zi cu zi a locuitorilor: un sistem de educaţie mai performant la toate nivelurile, de la şcoli la universitate, un mediu natural mai sănătos, cu aer mai curat şi mai mult spaţiu verde per capita, şi o speranţă de viaţă mai mare decât Bucureştiul. La aceste atuuri se adaugă un trafic urban aglomerat, dar mai gestionabil şi o rată a criminalităţii mai scăzută.
Acestea sunt elemente concrete care definesc un loc unde oamenii simt că pot trăi mai bine, mai sănătos şi mai în siguranţă.
Însă arma secretă a Clujului pare să fie «vibraţia» să unică, alimentată de o vitalitate socială aparte. Deşi capitală domină la capitolele clasice, de metropolă – Divertisment mai variat, Cultură şi Sport (mai multe muzee, cluburi mai puternice), Shopping şi Turism (grad de ocupare mai bun, durată de şedere mai mare) – totuşi Clujul reechilibrează balanţa şi compensează avantajul Bucureştiului la capitolul Vitalitate socială. Clujul este, per capita, mult mai tânăr şi mai influenţat de energia celor peste 70.000 de studenţi, a căror pondere în populaţia totală este semnificativ mai mare decât în Capitală, având o comunitate mai implicată civic şi mai coezivă.
Astfel, analiza comparativă Bucureşti vs. Cluj nu este în principal despre o ierarhie de cifre, ci arată o diferenţă între două abordări. Pe de o parte, avem modelul de dezvoltare mai degrabă organică al Capitalei, caracterizată printr-o competitivitate economică intensă şi uneori copleşitoare.
Pe de altă parte, observăm abordarea mai planificată a Clujului, care pune un accent mai mare pe calitatea vieţii, echilibru şi spirit comunitar. Iar în 2025, balanţa pare să încline, la limită, în favoarea celei din urmă. >> - pentru întreg Raportul: contact@iov.ro
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
