Banca Naţională a României (BNR) a scăzut prognoza de inflaţie pentru acest an la 2,7%, de la 2,8% cât arăta prognoza în primăvară, iar pentru anul viitor estimările privind rata anuală a inflaţiei rămân la 2,5%, arată raportul asupra inflaţiei publicat joi de Banca Naţională a României (BNR), potrivit căruia revenirea economiilor, implicit şi a celei a României, este de aşteptat să fie una lentă. Potrivit raportului, economia globală şi perspectiva acesteia au fost puternic afectate de impactul advers major şi de incertitudinile fără precedent generate de pandemia de coronavirus, împreună cu măsurile restrictive aplicate de autorităţi în scopul limitării extinderii ei.
”Scenariul de bază al proiecţiei macroeconomice este fundamentat pe ipoteza menţinerii sub control a situaţiei epidemice, fără să fie necesară reintroducerea unor măsuri administrative generalizate de distanţare socială. Astfel, va continua procesul de reluare treptată a activităţii economice, pe fondul adaptării graduale a comportamentului agenţilor economici la noile condiţii. În acest context, perspectiva este cea a consemnării unei uşoare tendinţe de reducere a ratei anuale a inflaţiei IPC pe intervalul proiecţiei, care urmează să atingă 2,7% la finele anului curent şi 2,5% la sfârşitul celui viitor. Valorile reflectă predominant contribuţia inflaţiei de bază, proiectată în scădere pornind de la valorile ridicate înregistrate în perioadele recente, în principal sub influenţa deficitului de cerere amplu format în economie şi, respectiv, a disipării presiunilor inflaţioniste asociate şocurilor de ofertă rezultate din evoluţia situaţiei sanitare. În sens invers, de amplificare a presiunilor inflaţioniste, va acţiona dinamica unor componente exogene ale coşului de consum (preţurile combustibililor şi cele administrate), însă influenţa acestora nu va fi de natură să altereze profilul descendent al inflaţiei headline. Noua prognoză pentru rata anuală a inflaţiei IPC şi, respectiv, a inflaţiei CORE2 ajustat reconfirmă, cu mici diferenţe, valorile proiectate în precedentul Raport asupra inflaţiei”, arată raportul BNR.
Atât evoluţia epidemiei, cât şi impactul acesteia asupra activităţii economice sunt marcate de un grad ridicat de incertitudine, reflectată şi asupra prognozei macroeconomice. Pe ansamblu, balanţa riscurilor la adresa proiecţiei ratei anuale a inflaţiei este evaluată a fi înclinată, cu precădere pe termen mediu, în sensul unor abateri în sus de la valorile preconizate în scenariul de bază.
”Economia globală şi perspectiva acesteia au fost puternic afectate de impactul advers major şi de incertitudinile fără precedent generate de pandemia de coronavirus, împreună cu măsurile restrictive aplicate de autorităţi în scopul limitării extinderii ei”, se menţionează în raport.
Configuraţia actualului scenariu de bază este grevată de o multitudine de surse interconectate de riscuri şi, mai ales, de incertitudini, ce decurg primordial din evoluţiile în planul sănătăţii publice, arată conducerea băncii centrale.
”Contracţia, fără precedent în perspectivă istorică recentă, indusă de propagarea noului coronavirus a condus la blocaje ample ale lanţurilor de valoare adăugată de la nivel global şi la creşteri semnificative ale volatilităţii de pe pieţele financiare internaţionale. Pe acest fond, deciziile agenţilor economici au fost sever perturbate, fiind de aşteptat ca până la normalizarea situaţiei riscurile în sens descendent la adresa activităţii economice să fie dominante. Chiar şi în absenţa materializării unor riscuri adverse, revenirea economiilor, implicit şi a celei a României, este de aşteptat să fie una lentă. În schimb, o agravare a situaţiei epidemice, scenariu a cărui probabilitate de materializare a crescut, nu ar face decât să mărească provocările la adresa setului de măsuri adoptate de autorităţi, dată fiind epuizarea treptată a spaţiului de acţiune aflat la dispoziţia acestora”, relevă raportul.
Rata anuală a inflaţiei IPC şi-a continuat în trimestrul II 2020 parcursul descendent observat de la începutul acestui an, plasându-se în luna iunie în apropierea punctului central al benzii de variaţie asociate ţintei staţionare, respectiv la 2,58%, comparativ cu 3,05% în luna martie. Traiectoria dezinflaţionistă a fost imprimată în principal de ieftinirea amplă a combustibililor, pe fondul corecţiei puternice a cotaţiei internaţionale a petrolului, indusă de scăderea însemnată a cererii agregate provocată de criza sanitară şi, respectiv, de incertitudinile privind traiectoria revenirii economiei globale. În acelaşi timp, însă, suprapunerea şocurilor pe partea cererii şi a ofertei, asociate măsurilor adoptate în scopul aplatizării curbei epidemice, a imprimat o tendinţă de relativă stabilitate ratei anuale a inflaţiei CORE2 ajustat, aceasta înregistrând 3,7% la finele trimestrului.
În acelaşi timp, pe parcursul trimestrului II, rata medie anuală a inflaţiei IAPC a continuat să se menţină printre cele mai ridicate înregistrate în rândul statelor membre ale UE, recuperând însă parţial din decalajul faţă de media europeană.
”Rata anuală a inflaţiei IAPC din zona euro este previzionată a se plasa în continuare la niveluri foarte joase (fiind influenţată în mod semnificativ pe orizonturile apropiate de timp de componenta de energie, în contextul scăderii cotaţiilor petrolului), în creştere graduală de la începutul anului viitor, însă rămânând semnificativ sub nivelul de referinţă de 2%. Rata anuală a inflaţiei IAPC exclusiv produse energetice din zona euro (măsură relevantă pentru configurarea dinamicii preţurilor bunurilor din import) este anticipată să se reducă lent până la finele anului viitor, în condiţiile deficitului de cerere şi ale disipării şocurile asociate situaţiei medicale (cererea crescută pentru bunuri şi servicii de strictă necesitate, unele perturbări ale lanţurilor de producţie şi aprovizionare, eventuala recuperare prin preţuri a cheltuielilor de protecţie medicală suportate de companii)”, arată etimările BNR.
Rata anuală a inflaţiei din SUA este prognozată a înregistra valori superioare celor din zona euro în ambii ani.
De asemenea, prognoza cursului de schimb euro/dolar indică o uşoară apreciere a monedei europene pe intervalul de prognoză de la nivelul consemnat în trimestrul II al anului curent de 1,1 dolar/euro până la 1,15 dolar/euro la orizontul proiecţiei. Traiectoria celor două monede este însă marcată de incertitudini semnificative, amplificate de evoluţiile din perioadele recente, când moneda euro a cunoscut un avans mai amplu în raport cu dolarul SUA. Scenariul de evoluţie a preţului petrolului Brent este fundamentat pe baza cotaţiilor futures şi prevede o creştere treptată a acestuia până la nivelul de 47 dolari SUA/baril la orizontul proiecţiei.
Preţurile volatile ale alimentelor (LFO) sunt anticipate să înregistreze o dinamică anuală de 8,4% la finele anului curent şi de 3,3% la sfârşitul celui viitor, aceste valori fiind configurate sub ipoteza înregistrării unor recolte agricole încadrate în proximitatea unei medii multianuale.
”Răspândirea pandemiei COVID-19 s-a reflectat într-o deteriorare a activităţii economice încă din trimestrul I al anului curent. Astfel, deşi PIB real a înregistrat o uşoară creştere trimestrială (0,3%), decelerarea faţă de trimestrele anterioare a fost notabilă, atât în termeni trimestriali, cât şi anuali (până la 2,4%). Similar rundei anterioare, în ipoteza din scenariul de bază a limitării efectelor medicale ale crizei, cea mai mare parte a efectelor acesteia sunt evaluate a fi localizate pe parcursul trimestrului II, fiind estimată o contracţie majoră (atât în termeni trimestriali, cât şi anuali) a activităţii economice. Evoluţia reflectă atât afectarea sectoarelor vulnerabile la distanţarea socială şi al celor care depind de lanţurile de producţie şi aprovizionare transfrontaliere, cât şi scăderea accelerată a cererii interne şi a celei globale, într-un context marcat şi de o deteriorare bruscă a încrederii, cu amprentă asupra comportamentului agenţilor economici”, potrivit raportului.
Contracţia economică estimată din trimestrul II se reflectă şi în evaluarea unor ajustări pronunţate în cazul componentelor PIB.
”Prognoza macroeconomică este marcată de un grad ridicat de incertitudine, având în vedere puţinele date statistice disponibile, precum şi experienţele anterioare limitate privind evoluţia economiilor în crize pandemice de o asemenea magnitudine. Acestea fac dificilă anticiparea duratei şi intensităţii crizei, cu implicaţii directe asupra perspectivelor activităţii economice”, spun reprezentanţii BNR în raport.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
