Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să mai crească temperat spre finalul anului curent, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, ce coboară la nivelul de o cifră în semestrul I 2024 şi se accentuează ulterior, arată Banca Naţională a României (BNR).
Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat în şedinţa de marţi Raportul asupra inflaţiei, ediţia noiembrie 2022, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.
”Potrivit prognozei actualizate, rata anuala a inflaţiei este aşteptată să mai crească temperat spre finele anului curent, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, ce coboară la nivelul de o cifră în semestrul I 2024 şi se accentuează ulterior, rămânând totuşi la capătul orizontului proiecţiei uşor deasupra intervalului ţintei. Perspectiva inversării traiectoriei ratei anuale a inflaţiei după ajungerea pe un platou în trimestrul IV 2022 are ca resorturi atenuarea impactului şocurilor globale pe partea ofertei – inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a preţurilor la energie până în august 2023 –, precum şi manifestarea tot mai pregnantă a unor efecte de bază dezinflaţioniste, alături de influenţele decurgând din probabila restrângere şi închidere rapidă a excedentului de cerere agregată, urmată de o adâncire relativ mai accelerată a gap-ului PIB în teritoriul negativ începând cu trimestrul IV 2023”, arată BNR.
Incertitudini sunt totuşi asociate impactului prezumat, dar şi duratei schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie şi combustibili, în timp ce balanţa integrală a riscurilor induse de şocurile pe partea ofertei la adresa actualei perspective a inflaţiei se echilibrează, în contextul evoluţiilor recente ale cotaţiilor principalelor produse energetice şi mărfuri agroalimentare, precum şi al determinanţilor majori ai acestora.
”Escaladarea războiului din Ucraina şi sancţiunile tot mai severe asociate generează însă incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare”, arată raportul BNR.
Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.
Incertitudini şi riscuri majore sunt asociate însă şi conduitei politicii fiscale, având în vedere cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei generale de creştere a costului finanţării, dar într-o conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de măsuri de sprijin pentru populaţie şi firme, cu impact asupra parametrilor bugetari. Din această perspectivă, importante sunt caracteristicile următoarei rectificări bugetare din acest an, precum şi coordonatele proiectului de buget pentru 2023.
Relevante sunt, de asemenea, conduita politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune, precizează conducerea BNR.
”Cele mai recente date şi analize indică o cvasi-stagnare a activităţii economice în trimestrele III şi IV 2022, sub impactul escaladării războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, PIB îşi va mări însă probabil considerabil avansul în trimestrul III, pe fondul unui efect de bază, dar în condiţiile decelerării creşterii consumului privat”, potrivit BNR.
Relevantă din această perspectivă este scăderea însemnată de dinamică anuală consemnată în iulie-august de comerţul cu amănuntul, dar mai cu seamă de serviciile prestate populaţiei, contrabalansate doar în mică măsură de uşoara redresare a comerţului auto-moto. În acelaşi timp, producţia industrială şi-a amplificat contracţia în termeni anuali pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III, în timp ce lucrările de construcţii s-au redinamizat puternic în raport cu aceeaşi perioadă a anului anterior, în principal pe seama celor de pe segmentul nerezidenţial şi de pe cel al construcţiilor inginereşti.
Rata anuală a inflaţiei a crescut în septembrie la 15,88%, peste nivelul prognozat, de la 15,32% în luna august, în principal sub influenţa continuării scumpirii alimentelor procesate şi a energiei electrice, contrabalansată doar parţial de ieftinirea combustibililor, pe fondul scăderii cotaţiei petrolului.
Rata anuală a inflaţiei a înregistrat astfel o creştere şi în trimestrul III 2022, însă mult mai modestă decât în trimestrele precedente (de la 15,05% în iunie), în condiţiile descreşterii dinamicii agregate a componentelor exogene ale IPC pe ansamblul intervalului, cu precădere ca efect al scăderii preţului combustibililor, inclusiv ca urmare a compensării preţului carburanţilor.
Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să se mărească într-un ritm susţinut şi superior aşteptărilor în trimestrul III, dar încetinit în raport cu prima parte a anului, urcând la 11,9% în septembrie, de la 9,8% în iunie, aproape exclusiv ca urmare a noilor creşteri consemnate de preţurile alimentelor procesate. Astfel, evoluţia componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotaţiilor materiilor prime agroalimentare şi ale costurilor crescute cu energia şi transportul, alături de influenţele blocajelor în lanţuri de producţie. Acestea au fost potenţate şi în acest trimestru de cotele înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt şi de rezilienţa cererii pe anumite segmente, precum şi de ponderea însemnată deţinută în coşul de consum de produsele alimentare şi de cele importate.
Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a crescut în luna septembrie la 13,4%, de la 13% în iunie. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC s-au mărit în septembrie la 11,8% şi la 10,2%, de la 9,3%, respectiv 7,9% în iunie 2022, rămânând însă la valori inferioare celor prevalente în regiune şi în ţările baltice.
Noile date statistice reconfirmă creşterea semnificativ peste aşteptări a activităţii economice în trimestrul II 2022, dar în încetinire considerabilă faţă de trimestrul precedent, la 1,8%, de la 5,3% în primele trei luni ale anului, implicând o creştere moderată a excedentului de cerere agregată şi în acest interval.
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de marţi, a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75% pe an, de la 6,25% pe an, începând cu data de 9 noiembrie 2022, precum şi majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75% pe an, de la 7,25% pe an, şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75%, de la 5,25% pe an, începând cu data de 9 noiembrie 2022.
Banca centrală a mai decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
