Consiliul de administraţie al BNR a aprobat vineri Raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2022, care arată că rata anuală a inflaţiei este aşteptată să cunoască fluctuaţii minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, dar relativ alertă ulterior, coborând la finele orizontului prognozei uşor sub punctul central al ţintei. Războiul din Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei rămân însă o sursă majoră de incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, mai arată conducerea BNR.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2022, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile. Prognoza actualizată evidenţiază perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei în trimestrul III al anului curent şi a descreşterii ei ulterioare în mod gradual, dar pe o traiectorie revizuită moderat în sens ascendent. Perspectiva plafonării şi a descreşterii ratei anuale a inflaţiei are ca resorturi atenuarea impactului şocurilor globale pe partea ofertei – inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a preţurilor la energie până în martie 2023 –, precum şi manifestarea unor ample efecte de bază dezinflaţioniste, alături de influenţele decurgând din probabila restrângere rapidă şi închidere a excedentului de cerere agregată la mijlocul anului viitor, urmată de adâncirea gap-ului PIB în teritoriul negativ. Pe acest fond, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să cunoască fluctuaţii minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, dar relativ alertă ulterior, coborând la finele orizontului prognozei uşor sub punctul central al ţintei”, arată raportul BNR.

Incertitudini sunt totuşi asociate impactului prezumat, dar şi duratei schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie şi combustibili. Riscuri notabile continuă, de asemenea, să vină din evoluţia cotaţiilor produselor energetice, precum şi din persistenţa blocajelor în lanţuri de producţie şi aprovizionare – în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate –, cărora li se alătură cele decurgând din seceta prelungită pe plan intern şi în alte ţări europene, mai arată conducerea BNR.

”Războiul din Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei rămân însă o sursă majoră de incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare”, adaugă conducerea BNR.

Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, dar este esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, însă şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina. Absorbţia şi valorificarea la maximum a acestor fonduri sunt vitale.

Incertitudini şi riscuri majore sunt însă asociate şi conduitei politicii fiscale, având în vedere cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei generale de înăsprire a condiţiilor de finanţare, dar într-o conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de măsuri de sprijin pentru populaţie şi firme, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari. Din această perspectivă, deosebit de importante sunt coordonatele preconizatei rectificări bugetare.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

În şedinţa de vineri, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,5% pe an, de la 4,75% pe an, începând cu data de 8 august 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,5% pe an, de la 5,75% pe an şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 4,5% pe an, de la 3,75%, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, precum şi stimularea economisirii prin creşterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5% ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.

”BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu”, menţionează instituţia.

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.