Un număr de 6.400 de români au depus notificări pentru darea în plată până la finalul anului trecut, cu o valoare a creditelor de 1,8-1,9 miliarde lei, ceea ce reprezintă doar 2% din numărul total de 300.000 de persoane cu credite care ar fi eligibile pentru darea în plată, a declarat marţi directorul adjunct al Direcţiei Stabilitate din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), Florian Neagu.
“În decembrie 2016, numărul notificărilor a ajuns la 6.400, iar valoarea acestora a fost de 1,8-1,9 miliarde de lei. Nu este nici mult, nici puţin. Iniţial se estimau sute de mii de cazuri. Eligibili pentru legea dării în plată sunt 300.000 de debitori, cu credite în valoare de 43 de miliarde de lei - aceasta este exrema. Comparând aceste cifre, circa 2% s-a notificat din ceea ce este maximum posibil”, a afirmat Neagu.
Reprezentantul băncii centrale a menţionat că numărul cererilor pentru darea în plată este pe o tendinţă de scădere.
10 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
“Dacă în primele luni după ce a intrat în vigoare legea, media pe lună era de 1.000 de notificări, la finalul anului trecut media lunară a ajuns la 100-150 de notificări. Ritmul a scăzut semnificativ”, a precizat Neagu.
Potrivit reprezentanţilor băncii centrale, impactul legii a fost limitat de măsurile introduse în lege, precum plafonarea valorii imobilului.
“S-a impus un plafon social. S-a reuşit ca din contextul legii să scoatem terenurile şi, foarte important, au ieşit creditele prin Prima Casa. Valoarea creditelor prin Prima Casă au ajuns la o valoare de 33 de miliarde de lei, ceea ce este o sumă importantă. În forma finala a legii s-a ţinut cont de aceste propuneri”, a spus Neagu.
Un alt factor care a contribuit la reducerea impactului legii a fost decizia Curţii Constituţionale (CCR).
“Scăderea preţurilor imobilelor nu mai reprezintă un motiv pentru darea în plată. Circa 75% dintre cereri se bazau pe acest motiv. CCR a spus ca acest motiv nu este eligibil”, a subliniat reprezentantul BNR.
Pentru banca centrală, legea a arătat că este nevoie de o împărţire echitabilă a poverii între debitori şi creditori.
“Măsuri de genul acesta trebuie să fie ţintite şi nu generalizate. O împărţire adecvata a costurilor este esenţială. Împărţirea adecvată a poverii trebuie să se manifeste”, a spus reprezentantul BNR.
Legea dării în plată a intrat în vigoare în 13 mai şi permite clienţilor care au luat credite imobiliare să scape de orice datorie faţă de bancă dacă cedează imobilul cu care s-a garantat creditul către finanţator.
În octombrie 2016, Curtea Constituţională a decis că instanţa este cea care decide fie adaptarea contractului, fie încetarea sa în forma pe care o hotărăşte şi care poate merge până la preluarea de către creditor a imobilului adus garanţie cu stingerea tuturor accesoriilor.
CCR sublinia că accesul părţilor din contractele respective la o instanţă judecătorească ”este absolut necesar”, având în vedere că judecătorul trebuie să verifice ca instituţia dării în plată să nu fie un instrument discreţionar, pus la dispoziţia doar a unei părţi.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
