Autorităţile statului român trebuie să accepte o mai mare independenţă Băncii Naţionale a României (BNR), aceasta fiind o condiţie pentru intrarea României în zona euro, a declarat miercuri viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu, care afirmă că una dintre măsurile practice necesare este schimbarea modului în care banca centrală plăţteşte impozitele către stat.
Marţi, raportul de convergenţă pentru 2016 publicat de Comisia Europeană arată că România nu îndeplineşte două din cele cinci criterii necesare pentru adoptarea euro, primul fiind compatibilitatea legislaţiei naţionale cu tratatul de funcţionare a Uniunii Europene.
Acest criteriu nu este stabilit prin Tratatul de la Maastricht, dar este urmărit de Comisia Europeană, care îl consideră extrem de important.
10 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
"În acest sens, se consideră că România nu îndeplineşte acest criteriu de aderare. Este necesară o mai mare independenţă a Băncii Naţionale a României în raport cu autorităţile statului, guvern în sens larg - toate autorităţile statului - şi o mai pronunţată independenţă financiară – un mai mare control asupra modului în care Banca Naţională îşi plăteşte impozitul pe venit către stat, practic nu ar mai trebui plătit lunar, ci la sfârşit de an, când se stabilesc în mod cert veniturile anuale ale Băncii Naţionale", a afirmat Olteanu, într-un interviu acordat Realitatea TV.
BNR plăteşte statului un impozit special, de 80% din profitul anual. În urmă cu doi ani, Banca Centrală Europeană (BCE) a recomandat autorităţilor române aplicarea cotei standard de impozit pe profit, de 16%, în locul impozitului special de 80%.
BCE a recomandat şi acordarea către BNR a dreptului de a-şi stabili norme contabilecare să nu fie condiţionate de aprobarea Ministerului Finanţelor.
Până acum, recomandările Băncii Centrale Europene nu au fost puse în practică.
"Este important de subliniat în privinţa acestui criteriu legislativ că, în acest moment, România merge în direcţia opusă. Dacă dorim să mergem spre Zona Euro, trebuie să înţelegem mesajul Comisiei Europene că trebuie să consolidăm şi să adâncim independenţa Băncii Naţionale şi nu să o restrângem sau să subordonăm Banca Naţională altor autorităţi ale statului, aşa cum există discuţii în spaţiul public", a mai spus Olteanu.
Declaraţiile viceguvernatorului BNR vin după ce, în luna mai, deputatul PNL Daniel Zamfir, unul dintre iniţiatorii Legii dării în plată, a propus, printr-o iniţiativă legislativă, schimbarea statului BNR astfel încât conducerea băncii centrale să nu mai beneficieze de imunitate totală, atât civilă, cât şi penală.
Un alt proiect de lege, propus în aprilie de senatorul ALDE Cristiana Anghel, prevede modificarea statului BNR astfel încât consiliul de administraţie al BNR ar urma să fie avizat de Parlament.
Potrivit proiectului, guvernatorul BNR ar trebui să prezinte în fiecare an Parlamentului raportul anual al instituţiei, care cuprinde activităţile BNR, situaţiile financiare şi raportul de audit. Respingerea de către Parlament a raportului anual ar atrage automat demiterea consiliului de administraţie, prevede proiectul.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
