Eforturile Chinei de a intra pe piaţa Europei de Est sunt împiedicare de ceea ce ţările din regiune consideră promisiuni nerespectate legate de bani şi condiţiile impuse investiţiilor, relatează Bloomberg.
Aşa-numitul cadru 16+1 a fost înfiinţat de către China pentru a-şi extinde prezenţa în Europa de Est. Membrii acestuia, 11 state din Uniunea Europeană, din Polonia până în Ungaria şi Estonia, plus cinci state balcanice, au considerat forumul anual ca un mijloc de a atrage investiţii chineze în infrasturctură, precum drumuri şi căi ferate, pentru dezvoltarea economică.
Multe dintre aceste state sunt îns nemulţumite de lipsa investiţiilor din Partea Chinei, potrivit unor persoane apropiate situaţiei. Membrii mai sunt nemulţumiţi de preferinţa Chinei pentru oferirea de împrumuturi în locul numerarului, iar în prezent consideră să sunt disponibile oferte mai bune în cadrul Uniunii Europene, cum ar fi cele prin intermediul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
Unele dintre proiectele care s-au materializat cu ajutorul Chinei au atras o atenţie nedorită. Costurile în creştere ale dezvoltării unei autostrăzi în Muntenegru au determinat Centrul pentru Dezvoltare Globală din Washington să avertizeze că această ţară este expusă în mod special unui risc în privinţa datoriilor”, în timp ce o licitaţie pentru o cale ferată între Budapesta şi Belgrad a dus la declanşarea unei investigaţii a UE.
”În ultima perioadă a crescut nemulţumirea legată de întregul program”, a spus Jan Weidenfeld, director pentru agaceri europene la Institutul Mercator pentru Studii referitoare la China din Berlin.
Condiţiile ataşate proiectelor sunt văzute de cei 16+1 membri sunt similare cu cele oferite statelor africate, ceea ce însemană că unele state ”se simt insultate”, a spus acesta.
”Pachetul nu este atât de atractiv cât lasă să se creadă de către China”, a adăugat Weidenfeld.
Legăturile comerciale şi de investiţii dintre China şi Europa Centrală şi de Est s-au îmbunătăţit în ultimul deceniu, totuşi creşterea ”nu a atins nivelul declarat şi nu a îndeplinit aşteptările ”unora dintre ţări, a notat Erste Group într-un raport din luna mai.
Forumul 16+1 a fost controversat încă de la înfiinţarea sa. În 2012, Forumul, care are un secretariat plin de diplomaţi chinezi, organizează un summit anual al liderilor statelor membre, oferindu-le şansa unor discuţii bilaterale cu premierul chinez. Atenţia este asupra proiectelor care intră sub incidenţa iniţiativei Chinei O Centură, un Drum (Belt and Road).
Încă de la înfiinţare, oficialii UE au fost îngrijoraţi că este o încercare a Chinei de a separa estul european mai sărac, în loc de un acord cu Bruxelles-ul. Un raport din decembrie 2017 referitor la relaţiile UE-China, realizat de Consiliul European pentru Relaţii Externe a conchis că nu există niciun dubiu că 16+1 face parte dintr-o practicî mai largă ”divide şi domneşte”.
Problemele din cadrul forumului ar putea fi salutate de Bruxelles, precum şi de state mari ale UE, precum Germania şi Franţa, care au susţinut creşterea controlului asupra investiţiile chineze în infrastrutura şi companiile din blocul comunitar.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
