Băncile centrale vor rămâne în centrul gestionării viitoarelor crize financiare, însă nivelurile ridicate ale datoriei publice şi transformările rapide ale pieţelor le-ar putea face intervenţiile mai dificile şi mai controversate, a avertizat luni Pablo Hernández de Cos, directorul general al Băncii Reglementelor Internaţionale (BIS), transmite Reuters.
Hernández de Cos, considerat unul dintre principalii candidaţi pentru preluarea conducerii Băncii Centrale Europene după încheierea mandatului lui Christine Lagarde anul viitor, a afirmat într-un discurs susţinut la Viena că seria de crize din ultimele două decenii a demonstrat importanţa intervenţiilor rapide ale băncilor centrale pentru calmarea turbulenţelor de pe pieţe.
Contextul în care ar putea izbucni următoarea criză s-a schimbat însă semnificativ. Datoria publică se află în multe economii aproape de cele mai ridicate niveluri de după Al Doilea Război Mondial, deficitele bugetare rămân mari, iar presiunile asupra finanţelor publice sunt de aşteptat să persiste.
În aceste condiţii, băncilor centrale le-ar putea fi mai dificil să facă diferenţa între disfuncţionalităţile pieţelor care necesită intervenţii şi îngrijorările legitime ale investitorilor privind sustenabilitatea finanţelor publice.
"Dacă disfuncţionalităţile pieţei ameninţă stabilitatea financiară sau transmisia politicii monetare, băncile centrale trebuie să intervină", a declarat Hernández de Cos. "Dar atunci când datoria este ridicată şi necesarul de finanţare publică este mare, chiar şi o operaţiune bine concepută poate fi interpretată printr-o perspectivă fiscală."
Avertismentul intervine într-un moment în care randamentele obligaţiunilor au crescut puternic la nivel global, iar majorarea diferenţei dintre randamentele obligaţiunilor franceze şi cele ale Germaniei a readus în atenţie riscurile asociate crizei datoriilor din zona euro.
Şeful BIS a atras atenţia şi asupra influenţei tot mai mari a instituţiilor financiare nebancare, precum fondurile speculative, fondurile de pensii şi administratorii de active, care au devenit deţinători importanţi de obligaţiuni guvernamentale. Deşi acestea contribuie la lichiditatea pieţelor în perioade normale, utilizarea efectului de levier şi a finanţării prin pieţe poate amplifica tensiunile în perioade de criză.
Hernández de Cos a invocat turbulenţele de pe piaţa titlurilor de Trezorerie americane din martie 2020 şi criza obligaţiunilor britanice din 2022 drept exemple ale acestor riscuri. El a apreciat că reacţia Băncii Angliei în 2022 oferă un posibil model pentru utilizarea achiziţiilor de active în perioade de criză.
Limitarea clară a perioadei şi volumului achiziţiilor, precum şi comunicarea şi mecanismele de guvernanţă bine definite s-au dovedit eficiente, potrivit şefului BIS. În cazul unei crize mai ample şi mai persistente, însă, angajamentul unei bănci centrale de a menţine astfel de limite ar putea să nu mai fie credibil.
Online banking-ul, reţelele sociale, monedele stabile şi inteligenţa artificială ar putea, de asemenea, să accelereze viitoarele crize financiare. Retragerile rapide de bani prin intermediul platformelor digitale şi propagarea accelerată a informaţiilor, inclusiv a celor false, ar putea obliga autorităţile să reacţioneze mult mai repede decât în trecut.
Hernández de Cos a cerut o reglementare mai strictă a instituţiilor financiare nebancare şi a noilor tehnologii financiare, pentru limitarea riscului moral şi păstrarea eficienţei instrumentelor de intervenţie ale băncilor centrale.
"Băncile centrale au un rol esenţial, dar la fel şi autorităţile de reglementare şi guvernele", a afirmat şeful BIS, subliniind că menţinerea cooperării internaţionale este crucială. El a adăugat că liniile de swap dintre băncile centrale rămân instrumente esenţiale pentru stabilizarea sistemului financiar global în perioade de tensiuni acute.
Medikatv.ro
