Noul domeniu al energiei eoliene offshore (în largul mării) are nevoie de un cadru de dezvoltare ambiţios şi pragmatic, pentru a avea şansă de a se dezvolta sănătos şi a deveni unul dintre pilonii planului de redresare economică a României, arată Asociaţia Română pentru Energie Eoliană (RWEA), care precizează că există puţine informaţii legate de potenţialul offshore al coastei Mării Negre, însă România are toate avantajele necesare pentru a fi un campion al acestui domeniu în Europa.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

"Energia eoliană, atât onshore, cât şi offshore, reprezintă unul din fundamentele pe care Europa şi statele sale membre vor implementa Green Deal-ul (Pactul Ecologic European), oferind societăţii un viitor neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon. În aceste momente, în care procesul de tranziţie energetică se suprapune cu planurile de redresare economică post-coronavirus, valorificarea eficientă a resurselor regenerabile semnificative disponibile la nivelul întregului continent este posibilă doar cu ajutorul unui grad ridicat de implicare şi know-how, pe care RWEA –Asociaţia Română pentru Energie Eoliană şi companiile sale membre sunt pregătite să le aducă la nivel naţional", arată asociaţia într-un comunicat.

Potrivit Comisiei Europene, Europa are nevoie de capacităţi eoliene offshore între 230 şi 450 GW până în 2050, acestea urmând să asigure până la 30% din necesarul de energie electrică la nivel continental.

Europa este deja liderul mondial în ceea ce priveşte tehnologia eoliană offshore, aceasta generând investiţii anuale de aproximativ 10 miliarde de euro în ultima perioadă, mai mult decât în cazul oricărei alte tehnologii regenerabile, creând în acelaşi timp zeci de mii de noi locuri de muncă de înaltă specializare, iar o parte din acest potenţial tehnic şi economic poate fi captat la nivel naţional.

În timp ce România este liderul sud-estului Europei în ceea ce priveşte dezvoltările onshore până în momentul de faţă, cu o capacitate instalată de 3 GW, ce urmează a fi dublată în următorii 10 ani conform Planului Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice 2021 – 2030 transmis oficial către Comisia Europeană, există puţine informaţii legate de potenţialul offshore al coastei Mării Negre.

"În acest sens, recentul interes pentru valorificarea acestuia manifestat de către investitori, autorităţile române şi europene, precumsi companii din domeniul energetic este salutar şi poate reprezenta imboldul necesar dezvoltării unui nou domeniu al sectorului energetic, cel al energiei eoliene offshore. Pentru a avea şansă de a se dezvolta sănătos şi a deveni unul dintre pilonii planului de redresare economică a României, noul domeniu al energiei eoliene offshore are nevoie de un cadru de dezvoltare ambiţios şi pragmatic, care să maximizeze oportunităţile industriale, comerciale şi de dezvoltare socială pe care un astfel de domeniu de pionierat poate să le ofere unei societăţi şi economii în plin proces de aliniere cu ritmul de dezvoltare al vestului Europei", menţionează RWEA.

Un prim document ce va stabili acest cadru la nivel european este Strategia UE asupra Energiei Regenerabile Offshore, aflat în momentul de faţă în proces de consultare şi care urmează a fi finalizat în această toamnă.

"Pentru a deveni realitate, este nevoie de un cadru de reglementare care: să încurajeze definirea unui pipeline ambiţios de proiecte şi al unui calendar de licitaţii, precedate de investigarea celor mai avantajoase zone de dezvoltare din punct de vedere al resursei, ceea ce va conduce la preţuri competitive prin minimizarea riscurilor de dezvoltare. Să ofere previzibilitate şi stabilitate a veniturilor printr-un mecanism de Contracte pentru Diferenţă (two-sided CfD), permiţând investiţii cu un cost al capitalului mai mic, care vor conduce la un cost al energiei mai mic plătit de consumatori. Să încurajeze finanţarea infrastructurii, având in vedere că energia eoliană offshore face parte dintr-o politică energetică şi industrială ce trebuie abordată la nivel holistic pentru a crea valoare la nivelul întregii economii. În acest sens, este esenţială dezvoltarea infrastructurii de transport şi distribuţie a energiei, evidenţierea rolului central al porturilor existente (de exemplu Portul Constanţa) şi identificarea şi încurajarea potenţialelor sinergii cu alte sectoare, conform Strategiei pentru Integrarea Sistemelor Energetice, respectiv a Strategiei pentru Hidrogen", mai arată asociaţia.

Asociaţia Română pentru Energie Eoliană consideră că includerea zonei offshore a Mării Negre în Strategia UE pentru Energia Regenerabilă Offshore este primordială pentru dezvoltarea ulterioară a domeniului energiei eoliene offshore la nivel naţional.

"Asociaţia Română pentru Energie Eoliană este implicată activ în susţinerea acestui deziderat, considerând că România nu îşi permite să ignore acest nou mod de generare al energiei curate, ieftine şi care are potenţialul de a crea un întreg lanţ valoric localizat la nivel naţional, ţară noastră având toate avantajele necesare pentru a fi un campion al acestui domeniu în Europa, unul dintre acestea fiind fondurile semnificative pe care România le are la dispoziţie pentru investiţii în domeniul energetic în următoarea perioadă. RWEA consideră că energia eoliană offshore reprezintă o provocare formidabilă pentru o nouă generaţie şi în acelaşi timp o oportunitate remarcabilă pentru România şi invită toate părţile interesate de acest domeniu să i se alăture în procesul de dezvoltare a acesteia", mai arată RWEA.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.