Digitalizarea şi robotizarea vor aduce peste 1 milion de locuri noi de muncă în România până în 2030, pe fondul schimbărilor fundamentale prin care va trece economia, arată o analiză Factory 4.0 & Frames, potrivit căreia peste 10 ani, multe dintre joburile din prezent vor dispărea.
"Digitalizarea şi robotizarea vor aduce peste 1 milion de locuri noi de muncă în România până în 2030, pe fondul schimbărilor fundamentale prin care trece va economia", estimează analiştii de la Factory 4.0 & Frames.
Ei afirmă că peste 10 ani, multe dintre joburile din prezent vor fi dispărute, în timp ce altele noi, focusate pe creativitate şi servicii de suport, vor fi lansate atât în mediul privat cât şi în sectorul public.
"În urmă cu 20-30 de ani, după Revoluţie, multă lume visa la o carieră într-o bancă sau într-o multinaţională, indiferent de domeniul de activitate. Asta pe lângă cei care sperau la un loc bine plătit la stat, fără prea multă bătaie de cap. De atunci însă, economia a trecut prin schimbări semnificative, iar jobul de la bancă a devenit nesigur, la fel precum sunt şi alte profesii printre care cea de broker, contabil sau de ziarist. Pe termen mediu, nici jobul la stat nu va mai fi atât de sigur, în condiţiile în care multe dintre serviciile de taxe, impozite, în general relaţia statului cu cetăţeanul, va fi gestionată prin aplicaţii online", arată analiza.
Tehnologia a adus schimbări semnificative în economie, spun analiştii.
"Putem face plăţi şi lua credite online, există deja aplicaţii de contabilitate excelente, iar mass-media a trecut, în mare parte, în online, ziarele, în forma lor de hârtie. Magazinele de fashion au început să facă mai mulţi bani din online, am ajuns chiar să ne cumpărăm legumele şi fructele sănătoase de pe internet. În ultima perioadă, în spaţiul public se vorbeşte tot mai multe despre digitalizare, despre cloud, roboţi şi inteligenţa artificială", precizează specialiştii.
La prima vedere, aceste subiecte par să nu ne afecteze direct, însă este vorba despre cum va arăta piaţa muncii peste 5-10 ani, despre schimbările fundamentale prin care va trece economia, adaugă ei.
"A patra revoluţie industrială a început deja. Industry 4.0 este o realitate, iar schimbările sunt similare celor declanşate de revoluţia industrială. Am trecut de la cai şi trăsuri la automobile, de la lumânare la curentul electric, de la ziarele pe hârtie la internet. În Industry 4.0, multe dintre joburile actuale vor dispărea în următorii 10 ani şi vor apărea altele care necesită noi aptitudini", afirmă specialiştii Factory 4.0 & Frames.
Potrivit estimărilor McKinsey Global Institute (MCI), la nivel mondial, între 400 şi 800 de milioane de locuri de muncă vor fi pierdute din cauza automatizării până în 2030. Doar 5% din ocupaţiile actuale vor fi automatizate. În plus, vor fi create noi locuri de muncă.
"Marea provocare, pentru angajatori, guverne şi populaţie, este că multe dintre locurile de muncă viitoare nu au fost încă definite, unele nici măcar nu au fost inventate. Singura certitudine este că lucrătorii de mâine vor trebui să aibă abilităţi tehnice şi competenţe digitale, completate de o flexibilitate în gândire, pricepere în rezolvarea problemelor", afirmă Marius Hărătău, managerul Factory 4.0.
Economia, în 2030, va fi conectată la tehnologie, la internetul 6G, la serviciile cloud. Asta va însemna că angajaţii vor trebui să ştie să folosească calculatorul, aplicaţiile de lucru, să efectueze diferite operaţiuni folosindu-se de inteligenţa artificială.
"De la vânzătorul de la magazin la managerul de vânzări, de la angajatul din agricultură la cel care lucrează în fabrică, activitatea tuturor va fi susţinută cu ajutorul roboţilor, aplicaţiilor software, inteligenţei artificială. Să manevrezi un robot care culege cartofii, să lucrezi cu robotul care asamblează maşini, să foloseşti aplicaţie online prin intermediul căreia gestionezi relaţia cu clienţii – astfel de activităţi sunt deja obişnuite în alte ţări şi, cu siguranţă, vor fi implementate şi la noi", afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Potrivit experţilor, economia viitorului se va baza, mai mult ca oricând, pe date, iar gestiunea acestora va genera cele mai multe locuri noi de muncă.
De la analişti de date, capabili să interpreteze informaţiile, să le folosească pentru creşterea productivităţii şi performanţei companiei, la manager de sistem AI, capabili să planifice, să bugeteze şi să gestioneze talentele, resursele şi operaţiunile companiilor, toate companiile vor avea nevoie de astfel de joburi, potrivit analiştilor.
"Datele sunt deja folosite în diverse industrii, de la publicitate la utilităţi şi servicii financiare. Sunt tot mai multe companiile care furnizează informaţii semnificative bazate pe cantităţi mari de date complexe şi care au mare nevoie încă de acum de specialişti. Pe baza informaţiilor furnizate, companiile obţin o mai bună înţelegere, printre altele, a comportamentului clienţilor şi a tranzacţiilor şi îşi pot eficientiza activitatea şi pot accesa noi surse de venituri. Ce este nevoie pentru a te angaja în domeniu? În principal de un curs de specializare, iar oferte există deja pe piaţa românească", afirmă Marius Hărătău.
El spune că dincolo de gestiunea datelor, economia viitorului va avea nevoie de specialişti în tehnologie, în dezvoltarea de software şi suport - de la ingineri specializaţi în proiectarea, dezvoltarea şi testarea tehnologiilor avansate de fabricaţie, la angajaţi specializaţi în monitorizarea aspectelor electrice ale sistemelor şi specialişti în monitorizarea şi optimizarea proceselor industriale, reducerea blocajelor, eliminarea deşeurilor, creşterea randamentului şi maximizarea eficienţei.
Specialişti în analiza de date, ingineri, dezvoltatori de aplicaţii şi interfaţe, supraveghetori de calitate, cele mai multe asemenea joburi sunt specializate. Potrivit experţilor, dincolo de meseriile oarecum tehnice, economia românească va avea nevoie, peste 10 ani, de tot mai mulţi oameni creativi.
"Inteligenţa umană, spiritul creativ al oamenilor nu va putea fi atins niciodată de maşini aşa că va fi nevoie de oameni care să practice meserii creative, de la cele care vizează dezvoltarea de noi servicii dedicate populaţiei (turism, alimentaţie publică etc.) la joburi din domeniul cultural, activităţi recreative şi sport", arată specialiştii.
Inventatorii, scriitorii, actorii, cei care realizează producţii culturale (teatru, muzică etc.), cei care asigură servicii în turism, bucătarii, antrenorii de sport, practic toate domeniile care fac parte din ecosistemul cultural-sportiv îşi vor găsi un loc chiar mai important decât în prezent într-o lume digitală în care accesul la produsul muncii lor va fi disponibil la nivel global.
"2030 va aduce, în România, peste 1 milion de locuri de muncă în zona digitală, fie că vorbim de cei care lucrează în domeniile tehnice, asociate dezvoltării de aplicaţii, suport şi dezvoltare de tehnologie, fie că vorbim de servicii & suport dedicate populaţiei şi firmelor (inclusiv zona de administraţie publică) sau de zona creativă, acolo unde creaţia umană, fie că este vorba de inventică, cultură, activităţi sportive etc. va fi mai susţinută şi valorificată ca oricând. Sunt locuri de muncă noi şi joburi transformate ca urmare a implementării digitalizării, atât în mediul privat cât şi în sectorul public", estimează analiştii.
În 2016, economia digitală, în România, reprezenta 6,9% din PIB, echivalentul a 12 miliarde de euro, peste media CEE de 6,5%. Pe fondul dezvoltării economiei, afacerile din sectorul tehnologic românesc au avansat semnificativ, de la 26 miliarde de lei în 2010 la 52 miliarde lei în 2019.
Un studiu Factory 4.0 & Frames arată că, între 2016 şi 2019, economia digitală românească a înregistrat un ritm de creştere de aproape cinci ori mai rapid decât cele din principalele economii europene.
În 2020, pe fondul crizei economice generate de pandemie, cele peste 30.000 de firme româneşti angrenate în business-ul tehnologic ar putea raporta afaceri similare cu cele de anul trecut, însă în 2021, motorul creşterii economice ar putea accelera din nou.
Cele 32.205 firme active în 2019 angajau, în total, un număr de 250.000 de salariaţi, faţă de 75.156 în 2010.
Schimbările fundamentale prin care va trece piaţa muncii din România vor trebui susţinute de un sistem educaţional adaptat vremurilor. Potrivit datelor Eurostat, România se află în prezent, din păcate, în coada clasamentului competenţelor digitale din UE.
În anul 2019, nu mai puţin de 43% dintre românii cu vârste între 16-74 de ani aveau competenţe digitale reduse, clasând România pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, urmată de Bulgaria (38%). La capitolul persoane cu abilităţi digitale superioare, datele arată că doar 10% din populaţie stăpâneşte asemenea competenţe.
La testele PISA din 2018, România a fost singura ţară din UE care a susţinut testele pentru elevii de 15 ani pe hârtie, cu pixul. Proba de competenţe digitale la Bacalaureat se susţine doar 15 minute pe calculator, în timp ce 75 de minute se dă pe foaie, cu pixul.
"Şcoala românească trebuie reformată. Copiii noştri trebuie să înveţe materii adecvate vremurilor în care trăim, şcoala trebuie să îi pregătească pentru realitate. Dezvoltarea competenţelor digitale trebuie să se afle pe acelaşi nivel cu limba română, cu învăţarea limbilor străine. Altfel, dacă vom continua cu acest sistem arhaic de predare şi cu materiile pe care elevii trebuie să le înveţe acum, ne vom trezi, peste câţiva ani, că forţa de muncă a României nu va mai fi competitivă, iar economia va avea de suferit. Vom pierde investiţii, vom pierde la capitolul bunăstare", arată analiza Factory 4.0 & Frames.
Dincolo de reforma reală a învăţământului românesc, este nevoie de măsuri menite să crească natalitatea.
"Fără un plan concret de stimulare a natalităţii, prin acordarea de facilităţi financiar/fiscal familiilor cu copii, similar cu cele practicate în alte ţări precum Franţa sau Ungaria, ne vom trezi în următorii 10 ani cu o criză acută de forţă de muncă. Am început deja să aducem muncitori străini, iar dacă nu vom găsi formule de a stimula natalitatea, perspectivele se anunţă cu adevărat îngrijorătoare", afirmă Adrian Negrescu.
Potrivit unui studiu elaborat de Ministerul Muncii, parte din „Strategia naţională pentru locuri de muncă verzi“, populaţia României, care în anul 2015 a fost de 19.870.647 de oameni, va număra în anul 2030 doar 18.023.954 de oameni. În acelaşi interval de timp, populaţia denumită „în vârstă de muncă 15 – 64 de ani“ va scădea de la 67,5% în anul 2015 la 63,2% în 2030.
Evoluţia negativă estimată până în 2030 continuă tendinţa înregistrată în ultimii zece ani. Astfel, „în perioada 2006 – 2016 populaţia României s-a diminuat cu aproximativ 1,5 milioane de persoane, iar tendinţa accentuată de scădere a populaţiei a fost înregistrată în special în rândul populaţiei în vârstă de muncă, 15-64 de ani, unde scăderea a fost de 1,27 milioane de persoane“.
"România are şansa de a-şi creşte competitivitatea economică într-un termen relativ scurt, dacă se va focusa pe accelerarea digitalizării şi convergenţa spre o economie bazată pe tehnologie", afirmă specialiştii.
Economia digitală ar putea reprezenta, în 2030, cel puţin 20 % din PIB, cu un plus de aproximativ 50 de miliarde de euro la Produsul Intern Brut, spun ei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
