Decizia Rezervei Federale de a menţine neschimbată dobânda-cheie nu a surprins pieţele, dar analiştii economici atrag atenţia că banca centrală americană intră într-o fază critică: este nevoită să gestioneze simultan riscuri crescute de inflaţie şi şomaj, într-un context economic tensionat de politicile comerciale ale administraţiei Trump, transmite Reuters.
În opinia multora, Fed-ul este blocată într-un scenariu de tip stagflaţie, în care acţiunile greşite sau întârziate pot agrava dezechilibrele deja existente.
Rezerva Federală a decis să păstreze dobânda de politică monetară în intervalul 4,25%-4,50% şi a admis, într-un ton mai pesimist decât anterior, că incertitudinea privind traiectoria economică s-a accentuat. Deşi creşterea economică generală este ”solidă”, iar piaţa muncii rezistă, Fed subliniază că atât inflaţia, cât şi şomajul ar putea creşte simultan – o combinaţie care complică drastic strategia monetară.
10 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
Reacţii pe pieţele financiare:
Indicele S&P 500 a oscilat, dar a închis uşor în creştere cu 0,17%.
Randamentele titlurilor de stat americane pe 10 ani au scăzut la 4,28%, iar cele pe 2 ani au revenit la 3,79%.
Dolarul american a fluctuat, dar a închis în creştere cu 0,35%, în timp ce euro a scăzut cu 0,51%.
Ce spun analiştii:
Matthias Scheiber (Allspring Global Investments) consideră că Fed-ul adoptă o strategie predictibilă de ”expectativă” şi că o eventuală reducere a dobânzii nu este probabilă înainte de septembrie. El estimează o scădere treptată a dobânzilor până la 3,6% până la finalul lui 2025.
Adam Reinert (Marshall Financial) atrage atenţia că datele economice mixte şi ameninţarea tarifelor pun presiune pe mesajul Fed-ului: ”Riscul este ca retorica să nu mai fie suficientă dacă apar efecte reale în economie.”
Garrett Melson (Natixis IM) remarcă faptul că economia încetineşte vizibil, iar ”relaxarea monetară ar putea începe chiar din iulie”.
Jason Pride (Glenmede) a evidenţiat introducerea explicită în comunicatul Fed a riscurilor de ”stagflaţie”, ceea ce schimbă tonul politicii monetare şi sugerează o atenţie sporită asupra dezechilibrelor generate de tarife.
Ellen Hazen (F.L. Putnam) interpretează mesajul Fed ca pe un avertisment indirect către Casa Albă: ”Este evident că autorităţile monetare consideră că politicile comerciale actuale îngreunează mediul economic.”
Chris Zaccarelli (Northlight) este de părere că Fed ”va aştepta un semnal clar de creştere a şomajului” înainte de a reduce dobânzile, dar atunci ”ar putea fi prea târziu”.
Julia Hermann (New York Life) respinge consensul pieţei privind reduceri semnificative de dobândă în a doua jumătate a anului, spunând că „Fed-ul va acţiona doar dacă cifrele privind creşterea economică vor dezamăgi sever”.
Seema Shah (Principal Asset Management) afirmă că Fed este ”prinsă într-un joc imposibil” în care inflaţia şi şomajul riscă să evolueze în direcţii opuse.
Ashish Shah (Goldman Sachs) estimează că Fed-ul va menţine o poziţie neutră până când ”piaţa muncii se va slăbi clar”.
Brian Jacobsen (Annex Wealth Management) conchide: ”Fed-ul, ca şi noi toţi, aşteaptă să vadă cum evoluează datele economice înainte de a decide ce prioritate să acorde – controlul inflaţiei sau susţinerea creşterii.”
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
