Alexander Kostov, administratorul unei ferme piscicole, a afirmat că pentru producţia de ciprinide - familie de peşti de tipul crapului - cormoranii reprezintă principala problemă, susţinând că este imposibil ca, având în vedere numărul mare al acestor păsări, să se facă piscicultură în producţia de crap.
Alexander Kostov a fost întrebat, marţi, la Prima News, care este adevărul în privinţa cormoranilor deoarece lumea râdea când ministrul Agriculturii, Petre Daea, vorbea despre aceste păsări.
“Domnul Daea a avut mare dreptate. Cormoranii, cel puţin pentru producţia de ciprinide, sunt principala problemă. Este imposibil la numărul acesta de păsări să se facă piscicultură în producţia de crap. Banii au stimulat creşterea cormoranilor pentru că era o măsură în aşa fel încât despăgubea pierderea şi au apărut ferme care au simulat o pierdere imensă”, a explicat administratorul fermei piscicole.
El a afirmat că o soluţie ar fi acoperirea cu plase a suprafeţelor de apă, iar în alte ţări se foloseşte puşca împotriva cormoranilor.
“Există o soluţie pentru a se acoperi toată suprafaţa cu plase doar că aceste suprafeţe sunt foarte mari şi investiţia necesară de a le acoperi este destul de mare. Ne-ar trebui o subvenţie cu proporţie de 90% nerambursabilitate ca să putem investi în aşa ceva. Momentan nu există plase care să plutească pe suprafaţa apei. În alte ţări folosesc puşca pentru a se apăra şi ăsta este un dezavantaj competitiv pe care îl avem. Oamenii au fost mai avansaţi, aveau o înţelegere mai bună despre fenomenul păsărilor şi au văzut că orice fermă care posedă o puşcă pe baltă după o anumită perioadă cormoranul se dezvaţă să vină acolo să mănânce”, a transmis Alexander Kostov.
El a explicat că anumite tunuri care scot nişte sunete nu sunt eficiente împotriva cormoranilor.
“Aceste tunuri s-au dovedit ineficiente fiindcă nu sunt un real pericol pentru cormoran. Este o pasăre foarte inteligentă, mai inteligentă decât câinele. Ea învaţă ce este periculos şi ce nu este periculos şi atunci când vede că ceva nu prezintă un adevărat pericol se obişnuieşte şi vine şi mănâncă. Chiar dacă legalizăm folosirea puştii, noi nu o să avem atât de mari pagube pe efectivul de cormorani pentru că cormoranul se obişnuieşte în scurt timp şi nu mai atacă ferma. Dar dacă vrem să fim foarte europeni şi nu vrem să împuşcăm cormoranii am putea să investim în cercetare, există producător de plase care pot să ne ajute să dezvolte o plasă care să plutească pe suprafaţa apei şi să fie durabilă, să nu se schimbe de la an la an”, a mai declarat Alexander Kostov.
În ianuarie 2019, ministrul Agriculturii Petre Daea a vorbit, în Comisia pentru pescuit a PE, despre cormorani, având un discurs incoerent şi nereuşind să răspundă întrebărilor puse de europarlamentari.
"Sunt o serie întreagă de restricţii care vin din abordare conceptuală, a conceptului de natură protejată (...), dar sunt şi momente în care îngrijorarea pescarilor este dincolo de puterea de rezistenţă. A se vedea populaţiile de cormorani. Am discutat cu comisarul Vella, a văzut România. Pentru a fi expresiv, persuasiv, a fi convingător, i-am spus lui Vela că cormoranii în România fac baie în piscine. Atât de mulţi. Nu se mai feresc de oameni, de pescari nici atât. Pun în pericol un sector alternativ şi un sector complementar", a declarat atunci ministrul.
"Vă spune un om care înţelege furtuna Brexitului dar înţelege şi furtuna pescarului în momentul în care el se află în raport cu natura şi nu găseşte soluţii pe care să le folosească atunci când nevoia îl împinge şi situaţia o dictează", a fost o altă declaraţie a lui Daea.
Ulterior, mai mulţi parlamentari PSD au iniţiat un proiect de lege care va permite vânătoarea cormoranului mare, din cauza pericolului pe care îl reprezintă pentru domeniul piscicol.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
