Administraţia Biden a creat joi condiţiile pentru confiscarea brevetelor anumitor medicamente costisitoare de la producătorii de medicamente, într-un nou efort de a reduce preţurile mari ale medicamentelor şi de a promova mai multă concurenţă în sectorul farmaceutic, transmite CNBC.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Administraţia a dezvăluit un cadru legal care subliniază factorii pe care agenţiile federale ar trebui să îi ia în considerare pentru a decide dacă să utilizeze o politică controversată, privind drepturile acordate guvernului federal, pentru a confisca brevete pentru medicamentele dezvoltate din fondurile contribuabililor şi a le pune la dispoziţia altor companii farmaceutice dacă populaîia nu are un acces rezonabil la medicaţie.

Acest lucru ar putea duce la dezvoltarea de alternative generice la preţuri mai mici, care ar putea reduce profiturile principale ale companiilor de medicamente şi ar putea reduce costurile pentru pacienţi.

Pentru prima dată, oficialii pot acum să ia în considerare preţul unui medicament atunci când decid să treacă peste un brevet.

”Vom preciza că, atunci când companiile de medicamente nu vor vinde medicamente finanţate de contribuabili la preţuri rezonabile, vom fi pregătiţi să permitem altor companii să furnizeze acele medicamente pentru mai puţin”, a spus consilierul economic naţional al Casei Albe, Lael Brainard, în timpul unui apel cu reporterii, miercuri.

Nu este clar dacă şi cum agenţiile federale vor folosi drepturile de a interveni potrivit noilor reguli.

În special, ”nicio agenţie până în prezent” nu a exercitat politica, care a apărut în temeiul Legii Bayh-Dole din 1980, a declarat miercuri un înalt oficial al administraţiei reporterilor.

Cadrul de reglementări va fi deschis comentariilor publice timp de 60 de zile.

Anunţul administraţiei urmează unei revizuiri de aproape nouă luni a drepturilor de intervenţie ale guvernului federal, care urmărea actualizarea cadrului de utilizare a politicii. De asemenea, vine în momentul în care preşedintele Joe Biden face din scăderea preţurilor medicamentelor din SUA un pilon cheie al agendei sale de îngrijire a sănătăţii şi al platformei de realegere pentru 2024.

Presiunea politică a împins companiile din domeniul sănătăţii să-şi lanseze propriile eforturi pentru a reduce preţurile medicamentelor.

CVS a dezvăluit marţi un nou model de preţ al medicamentelor eliberate pe bază de reţetă, care ar putea reduce costurile pentru pacienţii de la ghişeul farmaciei.

Aproape trei din zece americani au dificultăţi să plătească pentru medicamentele de care au nevoie, potrivit unui sondaj din iulie al organizaţiei de cercetare a politicilor de sănătate KFF. Şi unele cercetări sugerează că pacienţii din SUA cheltuie cu aproximativ 1.200 de dolari mai mult de persoană pe medicamente eliberate pe bază de reţetă decât cei din orice altă ţară.

Cu toate acestea, contribuabilii au cheltuit zeci de miliarde de dolari pentru a finanţa sute de medicamente în ultimul deceniu, despre care administraţia Biden consideră că ar putea justifica mai multe acţiuni guvernamentale de reducere a preţurilor.

Noul impuls al administraţiei ar putea avea în cele din urmă ramificaţii majore pentru industria farmaceutică, care a susţinut de mult timp că politica descurajează cercetarea şi dezvoltarea de noi medicamente.

Producătorii de medicamente au susţinut că confiscarea brevetului pentru un medicament face ca tratamentul să fie vulnerabil la concurenţă, ceea ce poate reduce veniturile unei companii şi poate limita cât de mult poate reinvesti în dezvoltarea de medicamente.

Această respingere a făcut guvernul federal să fie reticent să folosească drepturile de intervenţie, în trecut, ceea ce i-a frustrat pe progresişti de pe Capitol Hill.

Joi, senatorul Elizabeth Warren a declarat pentru CNBC că noul cadru al administraţiei Biden ”foloseşte abordarea corectă în ansamblu, care constă în utilizarea fiecărui instrument din cutia de instrumente pentru a reduce preţurile medicamentelor”.

”Când nu există concurenţă pe o piaţă, atunci asta cade greu asupra oamenilor care au nevoie de acel medicament. De asemenea, cade greu asupra contribuabililor care ajung să plătească prin alte programe guvernamentale”, a spus democrata din Massachusetts.

Ea a adăugat că drepturile guvernului federal există în lege de mult timp. Dar această putere nu a fost „primită şi folosită foarte agresiv”, aşa că este bucuroasă să vadă că administraţia „se mişcă în această direcţie”.

Între timp, cel mai mare grup de lobby al industriei farmaceutice a criticat efortul administraţiei Biden de a-şi exercita drepturile de intervenţie.

”Acesta ar fi încă o pierdere pentru pacienţii americani care se bazează pe colaborarea sectorului public-privat pentru a promova noi tratamente şi tratamente”, a declarat un purtător de cuvânt al Pharmaceutical Research and Manufacturers of America, care reprezintă producători de medicamente precum Pfizer, Eli Lilly şi Johnson & Johnson .

”Administraţia ne trimite înapoi într-o perioadă în care cercetările guvernamentale stăteau pe un raft, fără a aduce beneficii nimănui.”

Atât administraţia Obama, cât şi cea Trump au respins cererile de intervenţie din partea parlamentarilor şi a susţinătorilor pacienţilor. Administraţia Trump a propus chiar o regulă care să împiedice guvernul să-şi exercite politica bazată doar pe preţul ridicat al unui medicament.

Administraţia Biden a ales să nu finalizeze această propunere la începutul acestui an, potrivit unui comunicat al Casei Albe de joi. Dar administraţia Biden s-a ferit, de asemenea, să folosească drepturile de intervenţie, până acum.

În martie, administraţia a refuzat să spargă brevetul pentru medicamentul costisitor pentru cancerul de prostată Xtandi al Astellas Pharma şi Pfizer.

Producătorii de medicamente percep mai mult de 150.000 de dolari pe an pentru Xtandi în SUA înainte de asigurări şi alte reduceri, dar percep o fracţiune din acest preţ în alte ţări dezvoltate.

Administraţia Biden a încercat să scadă preţurile medicamentelor în alte moduri, cum ar fi acordarea Medicare-ului puterea de a negocia preţurile medicamentelor pentru prima dată în istoria de 60 de ani a programului federal, ca parte a Legii de reducere a inflaţiei.

Dar Xtandi a fost exclus din primele zece medicamente pe care guvernul le-a ales pentru negocieri, ceea ce a determinat Astellas Pharma să renunţe la un proces pe care l-a intentat pentru a opri discuţiile despre preţ.

Tot joi, administraţia Biden a dezvăluit eforturile care vizează contracararea practicilor anticoncurenţiale ale marilor companii din domeniul sănătăţii.

Unele vizează firme de capital privat, care au cumpărat cabinete medicale, case de bătrâni şi alţi furnizori de servicii medicale.

Proprietatea de capital privat în industria sănătăţii a crescut, cu tranzacţii de aproximativ 750 de miliarde de dolari între 2010 şi 2020, potrivit unui raport al Institutului American Antitrust.

Administraţia este îngrijorată de faptul că proprietarii corporativi ”îşi maximizează profiturile în detrimentul sănătăţii şi siguranţei pacienţilor, crescând în acelaşi timp costurile atât pentru pacienţi, cât şi pentru contribuabili”, potrivit unei fişe informative a Casei Albe.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.